Decizia CCR nr. 219/2020Punctul 25
Punctul 25
25. Această soluție este consacrată, de altfel, la nivel legislativ prin dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, conform cărora revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost constatată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. Prin urmare, având în vedere soluționarea raportului juridic civil de conflict ce rezultă din săvârșirea faptei prevăzute de legea penală exclusiv pe baza legii civile, revizuirea acestuia, ca efect al pronunțării de către Curtea Constituțională a unei decizii de admitere, poate avea loc doar conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, atunci când după ce hotărârea civilă sau hotărârea penală prin care instanța penală a soluționat și acțiunea civilă exercitată în procesul penal, conform art. 25 alin. (1) din Codul de procedură penală, a devenit definitivă, iar instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate invocate în acea cauză, declarând neconstituțională dispoziția legală de drept civil care a stat la baza soluției pronunțate de către instanța civilă sau de către instanța penală, în privința laturii civile a cauzei penale. ...
Sursa oficială ↗