Decizia CCR nr. 235/2020Punctul 3

3. În motivarea sesizării de neconstituționalitate autorii obiecției formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă, susținând că, prin modul în care a fost adoptată legea supusă analizei de constituționalitate, aceasta încalcă prevederile constituționale ale art. 75 alin. (1) . Pe de o parte, având în vedere obiectul de reglementare al legii, respectiv norme privind organizarea generală a învățământului și norme privind infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora, potrivit art. 73 alin. (3) lit. n) și h) din Constituție, legea are statutul unei legi organice. Pe de altă parte, ținând cont de prevederile constituționale ale art. 75, care enumeră expres și limitativ domeniile de legiferare care intră în competența Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, rezultă că în cazul legilor care privesc organizarea generală a învățământului prima Cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaților. Totodată, pe baza unui raționament per a contrario, propunerile legislative care au ca obiect infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se supun votului Senatului ca primă Cameră sesizată. Este de observat că inițiativa legislativă în cauză conține norme care ar fi trebuit supuse adoptării Senatului ca primă Cameră sesizată și norme care ar fi trebuit supuse adoptării Camerei Deputaților ca primă Cameră sesizată. Așadar, legea criticată se află în ipoteza prevăzută de art. 75 alin. (4) din Constituție, care prevede modalitatea de soluționare a unui eventual conflict de competență cu privire la ordinea de sesizare a Camerelor în situația unei propuneri legislative care conține norme organice ce trebuie adoptate diferit, prin raportare la ordinea de sesizare a Camerelor. ...