Decizia CCR nr. 202/2020Punctul 19

19. Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiție, Curtea a reținut că, potrivit art. 10^1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției poate fi atacat în fața judecătoriei de pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau își are sediul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, cu ale cărei prevederi se completează Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. Critica autorului privește încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că „mijloacele tehnice“ la care face referire art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu pot fi supuse expertizării. În ceea ce privește administrarea probelor, Curtea a observat că, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum și din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, Curtea a reținut că, la solicitarea părților sau prin dispoziția instanței, se poate administra inclusiv proba cu expertiza, astfel încât susținerile autorului excepției nu pot fi primite. ...