Decizia ÎCCJ nr. 361/2025 (HP)Punctul XI.II

XI.II. Asupra fondului sesizării 42. Concediul de risc maternal este definit de art. 2 lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 ca fiind „concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c) -e) pentru protecția sănătății și securității lor și/sau a fătului ori a copilului lor“. ... 43. Potrivit art. 10 alin. (1) din aceeași ordonanță: (1) În cazul în care angajatorul, din motive justificative în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligația prevăzută la art. 9 alin. (2) , salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) -e) au dreptul la concediul de risc maternal, după cum urmează: a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) ; ... b) după data revenirii la concediul de lăuzie obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) și e) , în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, până la 3 ani. (...) ... ... 44. Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare. ... 45. Conform art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005: Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt: a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; ... b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; ... c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; ... d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; ... d^1) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice; ... e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal care se acordă persoanelor asigurate în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 46. Potrivit art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005: (1) Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004. (2) Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizație de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. (...) ... 47. În concluzie, conform dispozițiilor legale incidente, concediul de risc maternal este o formă de concediu medical ce se acordă pentru protecția sănătății și securității mamei și a fătului, respectiv copilului, în condiții limitativ prevăzute de lege, doar dacă celelalte măsuri de protecție s-au dovedit ineficiente. Pe durata acestuia, salariatele nu își desfășoară activitatea pentru că aceasta ar reprezenta un risc și primesc o indemnizație de risc maternal ce se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. ... 48. Tocmai în considerarea faptului că salariatele nu își mai desfășoară activitatea de muncă a fost necesar a se stabili la art. 145 alin. (4) din Codul muncii că perioadele aferente concediului de risc maternal constituie perioade de activitate prestată în vederea stabilirii duratei concediului de odihnă anual. ... 49. Or, suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator constituie efecte specifice ale suspendării contractului de muncă potrivit art. 49 alin. (2) din Codul muncii. Dată fiind caracteristica unui contract individual de muncă de a fi încheiat pentru o perioadă îndelungată, pe parcursul existenței sale pot interveni anumite situații care fac imposibilă prestarea muncii și, ca o consecință și ca regulă, salarizarea acesteia. În aceste situații, suspendarea sa este o încetare temporară a principalelor sale efecte - prestarea muncii și plata acesteia - ce durează până la momentul la care dispare cauza care a determinat-o. ... 50. Conform dispozițiilor inserate în art. 49 din Codul muncii, în cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept, dar, exceptând situația în care aceasta s-a produs din motive imputabile salariatului, pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2) , dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne. ... 51. Același legiuitor organic [art. 49 alin. (1) din Codul muncii] a stabilit că suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți. În continuare, dispozițiile art. 50-54 din Codul muncii enumeră situațiile în care intervine suspendarea contractului individual de muncă, după cum ele operează de drept, la inițiativa angajatului sau angajatorului sau prin acordul părților. În cuprinsul acestora nu se regăsește și concediul de risc maternal, acesta nefiind indicat în mod expres în niciunul dintre cazurile enunțate de legiuitor. ... 52. Cât timp însă este evident că efectele suspendării contractului individual de muncă se produc, se impune utilizarea unui raționament logico-juridic pentru identificarea situației în care se află salariatele aflate în concediu de risc maternal, pornind totuși de la premisa că acestea determină, în esență, aceleași consecințe asupra derulării contractului de muncă, exceptând drepturi și obligații expres prevăzute prin reglementări speciale. În acest cadru s-a produs formularea întrebării prealabile în prezenta cauză, instanța de sesizare fiind preocupată să se stabilească dacă situația acordării concediului de risc maternal reprezintă un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă în sensul art. 50 lit. b) și i) din Codul muncii, potrivit cărora: „Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situații: (...) b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă; (...) i) în alte cazuri expres prevăzute de lege“. ... 53. Este de menționat că indicarea celor două cazuri de suspendare de drept a contractului individual de muncă în cuprinsul întrebării prealabile trebuia să se realizeze prin intermediul unei formulări alternative („sau“ în loc de „și“), întrucât este vorba de situații diferite și așa vor fi analizate. ... 54. Astfel, se constată că în cauză nu este incident cazul de suspendare a contractului de muncă prevăzut de art. 50 lit. i) din Codul muncii, deoarece această situație presupune ca suspendarea contractului de muncă să aibă ca temei de drept dispoziții exprese ale unui act normativ în vigoare la data apariției cauzei de suspendare. Conținutul actelor normative incidente în materie nu cuprinde nicio prevedere legală în acest sens cu privire la perioada concediului de risc maternal. ... 55. Cazul de suspendare de drept a contractului individual de muncă prevăzut de art. 50 lit. b) din Codul muncii are în vedere concediul pentru incapacitate de muncă, fără ca actul normativ să cuprindă în mod direct sau prin trimitere la alte norme o definiție a acestei situații, rămânând, în consecință, în sarcina instanțelor de judecată să stabilească, pe cale de interpretare, conținutul legal al acestei norme. ... 56. Cu prioritate, trebuie subliniat că, în cazurile prevăzute de art. 50 din Codul muncii, suspendarea de drept intervine în virtutea legii, și nu din voința vreuneia dintre părțile contractante. Este adevărat că intervenirea suspendării de drept presupune în multe cazuri și îndeplinirea unor acte din inițiativa angajatului sau angajatorului, dar voința acestora nu este prin ea însăși generatoare a efectului de suspendare, acesta producându-se în baza legii. ... 57. Distinct de concediul de maternitate, prevăzut în mod expres precum caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă [art. 50 lit. a) din Codul muncii] și reglementat sub aspectul indemnizării din Fondul național unic de asigurări sociale în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, acordarea concediului de risc este stabilită ca măsură de protecție a maternității la locul de muncă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 pentru situația în care salariata desfășoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii și alăptării, iar angajatorul, din motive justificate, nu poate sa îi modifice corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori să o repartizeze la un alt loc de muncă (art. 10). ... 58. Pentru a beneficia de concediul de maternitate sau alte măsuri legale de protecție, femeia gravidă are obligația să anunțe în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice și să se anexeze un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste starea [art. 2 lit. c) ], coroborat cu art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003. ... 59. Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (art. 10). ... 60. În consecință, acordarea concediului de risc maternal este un drept al salariatelor aflate în situațiile menționate, iar, dacă sunt întrunite condițiile stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003, angajatorul este obligat să recunoască efectele acestuia pe durata stabilită de medicul specialist de maximum 120 de zile. În această perioadă, salariata nu va desfășura activitatea cu risc și nu va încasa salariu, primind în schimb o indemnizație din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale. De altfel, reclamanta din litigiul care a generat această întrebare a beneficiat de aceste drepturi, aspect necontestat în cauză. ... 61. Conform dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, riscul maternal este unul dintre cazurile în care este recunoscut persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate dreptul la concediu medical și la o indemnizație specifică, alături de incapacitatea temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, necesitatea prevenirii îmbolnăvirilor și recuperarea forței de muncă (exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale), maternitate, îngrijirea copilului bolnav, îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice. Distinct de acestea, în cazul accidentelor de muncă și al bolilor profesionale, concediul medical și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se acordă potrivit dispozițiilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. ... 62. Situația riscului maternal mai are o reglementare specială în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003, întrucât reprezintă, deopotrivă, și o măsură de protecție a maternității la locul de muncă. ... 63. Toate cazurile enunțate, deși enumerate distinct (chiar și atunci când au aceeași natură, cum ar fi apariția unei boli), au ca element comun faptul că, pe durata acestora, din motive neimputabile, angajatul nu poate desfășura activitatea la locul de muncă și nu încasează un salariu, ci o indemnizație calculată în mod specific. Cu toate acestea, în raport cu dispozițiile art. 50 din Codul muncii, aceste situații generează cazuri diferite de suspendare de drept a contractului individual de muncă (spre exemplu: concediu de maternitate, concediu pentru incapacitate temporară de muncă sau carantină). ... 64. Încercând astfel o analiză coroborată a dispozițiilor inserate în aceste acte normative speciale, având domenii de reglementare specifice, cu cele cuprinse în art. 49 și următoarele din Codul muncii, se constată inconsecvența terminologică a legiuitorului în ceea ce privește noțiunea de incapacitate temporară de muncă și necesitatea stabilirii pe cale jurisprudențială a unui conținut specific în cazul utilizării acesteia ca temei al suspendării de drept a contractului individual de muncă. ... 65. Aceeași inconsecvență se menține și în cuprinsul Codului muncii, observând că, atunci când reglementează modalitatea de calcul al duratei concediului de odihnă (art. 145), legiuitorul enumeră deopotrivă perioadele de incapacitate temporară de muncă, pe cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ca fiind perioade de activitate prestată, dacă au intervenit înainte, sau drept cauze de întrerupere a acestuia, dacă au survenit în timpul efectuării acestuia. ... 66. În fața acestei situații de neclaritate vădită a normei, pentru a da aceeași eficiență juridică unor situații de fapt identice, în esență, în conținut, se apreciază că, potrivit regulii de interpretare ubi eadem est ratio, idem jus, se impune adoptarea sensului literal atunci când vorbim de concediu pentru incapacitate temporară de muncă ca un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă potrivit art. 50 lit. b) din Codul muncii. Conținutul acestei norme nu permite concluzia restrângerii cauzei incapacității temporare de muncă la ipoteza bolii obișnuite sau a accidentelor în afara muncii, pentru care art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, prevede în mod expres „concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă“. ... 67. În consecință, întrucât atât riscul maternal, cât și perioada de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli au drept premisă aceeași situație, imposibilitatea prestării activității din motive medicale neimputabile, și generează, deopotrivă, în persoana angajaților asigurați dreptul la concediul medical și la o indemnizație specifică, vor trebui privite deopotrivă drept caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă, în considerarea aceleiași reglementări, art. 50 lit. b) din Codul muncii. ... 68. Orice altă interpretare ar fi de natură a prejudicia chiar interesul superior al protecției maternității la locurile de muncă, care a constituit rațiunea instituirii drepturilor specifice în favoarea angajatelor asigurate aflate în situația de risc maternal, întrucât acestea nu pot fi acordate simultan cu menținerea tuturor efectelor contractului individual de muncă și s-ar crea acestei categorii de angajate un grad de protecție inferior celor aflate în imposibilitatea prestării muncii din cauza altor boli. ... ...