Decizia ÎCCJ nr. 361/2025 (HP)Punctul IX

IX. Opinia specialiștilor consultați 32. Institutul Național al Magistraturii a opinat că acordarea concediului de risc maternal determină suspendarea contractului individual de muncă, în temeiul art. 50 lit. i) din Codul muncii. În susținere s-a arătat că dezlegarea chestiunii de drept presupune lămurirea a două aspecte: dacă acordarea concediului de risc maternal conduce sau nu la suspendarea contractului individual de muncă și, dacă da, în ce temei se dispune această suspendare. Cu privire la primul aspect s-a arătat că, în intervalul de timp în care beneficiază de concediul de risc maternal, obligația angajatei de a presta munca este suspendată, concediul fiind acordat tocmai ca urmare a faptului că angajatorul nu a putut lua în mod obiectiv măsurile necesare pentru ca munca ce trebuia prestată să nu mai presupună riscuri pentru aceasta, făt sau copil. Totodată, în același interval de timp, angajatorul este liberat de obligația de plată a drepturilor salariale, angajata beneficiind de o indemnizație plătită din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Față de suspendarea celor două obligații esențiale care intră în conținutul raportului individual de muncă se poate conchide că pe durata concediului de risc maternal are loc o suspendare a contractului individual de muncă. Împrejurarea că indemnizația de care beneficiază angajata pe durata concediului de risc maternal se plătește din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, iar nu de către angajator diferențiază concediul de risc maternal de alte ipoteze în care are loc o suspendare temporară a obligației de plată a drepturilor salariale, fără a se ajunge la suspendarea contractului individual de muncă, precum în cazul concediului de odihnă anual. Totodată, întreruperea activității de către angajată, ca urmare a acordării concediului de risc maternal, apare ca un eveniment atipic pe durata raportului individual de muncă, un atare concediu nefiind comun și invariabil în toate raporturile individuale de muncă. Tocmai de aceea, pentru că nu se încadrează în tipicul dinamicii raportului de muncă, ci este doar complementar cu acesta, concediul de risc maternal determină o suspendare a contractului individual de muncă pe durata în care este acordat. Referitor la temeiul suspendării, întrucât, odată ce este acordat concediul pentru risc maternal, nici angajatorul și nici angajatul nu mai pot opta pentru prestarea muncii și plata drepturilor salariale, contractul individual de muncă fiind invariabil și obligatoriu suspendat, rezultă că este incidentă o ipoteză de suspendare de drept a contractului individual de muncă, determinată de impedimente de ordin fizic. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 legiuitorul a reglementat concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, stabilind că în categoria acestora intră, în mod distinct, printre altele, concediile medicale și indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și concediile medicale și indemnizațiile de risc maternal, stabilind pentru fiecare dintre cele două categorii de concedii medicale și indemnizații un regim juridic cel puțin parțial distinct, atât în ceea ce privește condițiile de acordare, cât și efectele pe care le produc. Astfel, în ceea ce privește concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, principalele norme sunt cuprinse în art. 12-17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, în timp ce pentru concediul și indemnizația pentru risc maternal principalele norme sunt cuprinse în art. 31 din același act normativ. Existența altor elemente de similitudine, precum faptul că ambele concedii se dispun în baza unui certificat medical, că pentru a beneficia de aceste concedii angajata trebuie să depună o adeverință eliberată de plătitorul de indemnizație din care să rezulte în ce măsură a mai beneficiat de asemenea drepturi sau că indemnizația nu este plătită de angajat, nu permite concluzia că ar fi vorba de același tip de concediu, întrucât aceste condiții sunt comune majorității formelor de concedii medicale, inclusiv concediului de maternitate, care reprezintă o cauză distinctă de suspendare de drept a contractului individual de muncă. Prin urmare, concediul pentru risc maternal nu reprezintă o formă a concediului pentru incapacitate temporară de muncă, ci o ipoteză distinctă de concediu medical, supus unui regim juridic propriu. Conform art. 50 lit. i) din Codul muncii, contractul individual de muncă se suspendă și în alte cazuri expres prevăzute de lege. Chiar dacă, la o primă vedere, norma reclamă existența unei dispoziții normative exprese care să prevadă suspendarea de drept a contractului individual de muncă, aceasta permite și o a altă interpretare ce pare mai degrabă conformă cu intenția legiuitorului. Prin trimiterea făcută de normă la existența unui mențiuni legale exprese, legiuitorul a dorit doar să excludă posibilitatea părților de a stabili convențional noi cazuri de suspendare de drept a contractului individual de muncă, iar nu să condiționeze suspendarea de existența unei mențiuni exprese în lege care să prevadă că este vorba de un caz de suspendare de drept. Tocmai de aceea, legiuitorul prevede necesitatea existenței unei mențiuni în lege privitoare la „cazul“ de suspendare, iar nu la însăși incidența suspendării. Așa fiind, sintagma „cazuri expres prevăzute de lege“ se impune a fi interpretată în sensul că legea trebuie să prevadă în mod expres doar împrejurarea care atrage suspendarea. Dacă această condiție este îndeplinită, iar efectul suspensiv al acestei împrejurări nu este condiționat de voința părților și nici nu este incidentă vreo altă ipoteză dintre cele prevăzute de art. 50 din Codul muncii, suspendarea de drept a contractului individual de muncă operează în baza art. 50 lit. i) din actul normativ menționat. Or, prin reglementările dedicate concediului de risc maternal, cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, legea prevede tocmai un caz de suspendare care nu depinde de voința părților și care nici nu beneficiază de vreun alt temei în cuprinsul art. 50 din Codul muncii, fiind, așadar, îndeplinită condiția instituită de normă. ... 33. Facultatea de Drept din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, prin conf. dr. abil. Septimiu Panainte, a opinat că acordarea concediului de risc maternal reprezintă un caz de suspendare de drept a contractului individual de muncă, în sensul art. 50 lit. b) din Codul muncii. În susținerea punctului de vedere înaintat s-a arătat că, întrucât dreptul la sănătate este un drept fundamental, executarea relațiilor de muncă poate fi realizată doar în condițiile respectării acestui drept. Trebuie însă subliniat faptul că suspendarea raporturilor de muncă nu intervine pentru starea de boală, ci pentru incapacitatea de muncă dovedită medical. La nivel general, potrivit art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, asigurații beneficiază de concedii și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare. Perspectiva de abordare trebuie să fie una largă, în sensul că incapacitatea de muncă nu trebuie să fie determinată în mod necesar de starea de sănătate sau riscurile privind sănătatea persoanei care este beneficiarul direct al concediului. Pot fi avute în vedere și sănătatea sau riscurile raportat la o altă persoană pe care acesta o are în creștere sau îngrijire (copil, pacient cu afecțiuni oncologice). Sănătatea persoanelor și protejarea copiilor sunt valori care nu se circumscriu doar unui interes privat, ci și unuia general și social, reclamând apelul la norme imperative, relevante fiind dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 care se referă la tipurile de concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul asigurații. În realitate, concediul pentru incapacitate temporară de muncă, în sensul Codului muncii, se identifică cu noțiunea de concediu medical și, constituind genul, cuprinde toate tipurile de concedii medicale reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, în măsura în care acestea nu constituie cazuri de suspendare speciale, reglementate ca atare distinct în Codul muncii (maternitatea și îngrijirea copilului bolnav). Față de argumentele de mai sus, ținând cont că aspectele privind suspendarea contractului de muncă sunt de strictă interpretare, s-a apreciat că, de lege lata, concediul de risc maternal și concediul pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice determină suspendarea de drept a contractului în baza dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, nefiind mai puțin adevărat faptul că situația riscului maternal poate fi asociată (pe fond) maternității sau faptul că situația îngrijirii pacientului cu afecțiuni oncologice este asemănătoare cazului de suspendare din inițiativa salariatului pentru îngrijirea copilului bolnav. ... 34. Doamna profesor universitar doctor Raluca Dimitriu, din cadrul Facultății de Drept din Academia de Studii Economice, a transmis opinia potrivit căreia concediul de risc maternal suspendă de drept contractul individual de muncă, în temeiul art. 50 lit. b) din Codul muncii. Astfel, din ansamblul reglementărilor concediului de risc maternal cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 rezultă că, pe perioada acestui concediu, munca nu se prestează și salariul nu este datorat. Așadar, concediul de risc maternal constituie un caz de suspendare a contractului individual de muncă. Dispozițiile Codului muncii prevăd trei tipuri de suspendare: de drept (art. 50), din inițiativa salariatului (art. 51) și din inițiativa angajatorului (art. 52). Art. 50 din Codul muncii include o enumerare a cazurilor în care contractul de muncă se suspendă de drept, enumerare care nu este limitativă. Într-adevăr, art. 50 lit. i) din Codul muncii permite suspendarea de drept și în alte cazuri decât cele enumerate la celelalte litere, cu mențiunea că aceste alte cazuri trebuie să fie expres prevăzute de lege. Prin contrast, nici art. 51 alin. (1) , nici art. 52 alin. (1) nu prevăd explicit posibilitatea ca legile speciale să adauge alte ipoteze de suspendare. Or, în cazul concediului de risc maternal suspendarea nu intervine la inițiativa angajatorului, care nu are libertatea de a decide dacă suspendă sau nu contractul, ci are obligația legală de a-l suspenda, dacă nu poate modifica condițiile sau programul de muncă pentru a asigura protecția salariatei. Nu intervine nici din inițiativa salariatei, care nu are de ales între continuarea muncii, în pofida riscurilor de sănătate pe care le implică aceasta, și suspendarea ei. Este adevărat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 nu denumește propriu-zis acest concediu ca pe un caz de suspendare de drept, dar consacrarea expresă a acestei obligații echivalează unei calificări a concediului de risc maternal ca un caz de suspendare de drept. În identificarea temeiului juridic al acestei suspendări s-a arătat că aceste concedii de asigurări sociale de sănătate (concediile care se eliberează pe baza unui certificat medical) sunt enumerate în art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005. O parte dintre ele se regăsesc distinct în Codul muncii, în cadrul art. 50 (concediul pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de maternitate) sau al art. 51 (concediul pentru îngrijirea copilului bolnav). Dimpotrivă, alte concedii nu se regăsesc în enumerarea din Codul muncii (concediul pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, concediul de risc maternal). Cum „prototipul“ concediilor de asigurări sociale de sănătate îl constituie concediul pentru incapacitate temporară de muncă, dispozițiile referitoare la acesta se aplică ori de câte ori nu există reglementări specifice în cazul vreunuia dintre celelalte concedii acordate în baza unui certificat medical. Așadar, reglementarea concediului pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă într-un fel dreptul comun aplicabil concediilor de asigurări sociale de sănătate, avându-se în vedere aspectele privitoare la beneficiari, condiții de acordare, indemnizații etc.; pe acest fond se poate afirma că, dacă există norme specifice aplicabile concediului de risc maternal, se vor aplica acestea, dar, dacă nu există, sunt incidente prevederile generale aplicabile concediului de incapacitate temporară de muncă. Cu privire la susținerea potrivit căreia suspendarea contractului de muncă în cazul concediului de risc maternal s-ar întemeia pe art. 50 lit. i) din Codul muncii, care prevede că suspendarea poate interveni și în alte cazuri expres prevăzute de lege, aceasta se lovește de contraargumentul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 nu prevede expres această ipoteză de suspendare. Într-adevăr, de principiu, legile speciale pot adăuga cazurilor enumerate la art. 50 și alte ipoteze [de exemplu: Legea societăților nr. 31/1990 - art. 137^1 alin. (3) ; Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România - art. 3 alin. (5) ; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă - art. 6 alin. (1) lit. c) ; Ordonanța Guvernului nr. 27/2024 privind condițiile de obținere a atestatului, procedura de atestare și statutul asistentului maternal - art. 22 alin. (2) ; Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari - art. 26 etc.], dar mențiunea privind suspendarea contractului trebuie să fie expresă. Mutatis mutandis, cele precizate mai sus se aplică în egală măsură și concediului pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, guvernat de Legea nr. 24/2022, care, la rândul său, nu este menționat în enumerarea de la art. 50. Ca și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003, nici Legea nr. 24/2022, care a introdus concediul pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, nu face referire expresă la faptul că contractul de muncă se suspendă de drept. ... ...