Decizia CCR nr. 154/2020Punctul 22

22. Se susține, totodată, încălcarea, prin alin. (1) al art. 3 din lege, a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție prin nerespectarea principiului egalității în drepturi, în componenta sa de nediscriminare. Se arată în acest sens că, prin modul în care este redactată legea criticată, se instituie și o discriminare prin impunerea unei condiții imposibil de îndeplinit de către unii dintre contribuabili, excluzându-i a priori din categoria beneficiarilor acestor măsuri. Sunt discriminați acei contribuabili care, deși prin prisma calităților lor definitorii sunt identici cu alți posibili beneficiari ai măsurilor, nu se califică pentru a beneficia de prevederile legii, sunt excluși de la beneficiile acestei legi deoarece nu pot, în mod absolut, să păstreze valabilitatea contractelor existente la 1 martie, pentru că între 1 martie și data intrării în vigoare a legii unele dintre contractele de muncă în care aveau calitatea de angajatori au încetat. În mod evident contribuabilii care sunt parte în contracte de muncă ce au încetat între 1 martie și data adoptării legii sunt discriminați, excluși a priori, în mod nejustificat, de la beneficiile de care se bucură ceilalți contribuabili aflați în situații similare acestora, legea criticată impunându-le numai primilor o obligație imposibil de executat, ceea ce constituie o încălcare a egalității în drepturi conform art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care interzic tratamentul discriminatoriu. ...