Decizia CCR nr. 154/2020Punctul 31

31. În ceea ce privește critica prin raportare la prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție, în sensul că Legea pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României are același obiect de reglementare cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2020, se apreciază că este neîntemeiată. Se invocă în acest sens art. 61 alin. (1) din Constituția României, republicată, conform căruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“, și art. 102 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice“. Raporturile dintre cele două autorități sunt guvernate de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale“. Se subliniază că, în virtutea rolului conferit de Constituție, „Parlamentul nu a făcut nimic altceva decât să legifereze“, așa încât actul normativ contestat nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ...