Decizia CCR nr. 136/2020Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că așezarea justă a sarcinilor fiscale înseamnă „moralitate, rezonabilitate, proporționalitate, echilibru, egalitate, nediscriminare“. Or, este injust ca statul, care are monopolul asupra organizării jocurilor de noroc, să reglementeze activități creatoare de vicii pentru cetățenii săi, respectiv să dea drept de organizare unor firme private în schimbul unor taxe de licențiere și de autorizare, stimulând dezvoltarea acestui sector, iar apoi să instituie anumite taxe pe viciu. Se consideră, totodată, că taxa instituită prin prevederile criticate nu este nici rezonabilă, din punct de vedere moral și din punct de vedere economic, deoarece organizatorul de jocuri de noroc care a plătit taxa de licență și de autorizare este obligat să mai plătească o taxă pe viciu, context în care apreciază că aceasta nu își găsește nici rațiunile de proporționalitate, egalitate și echilibru. Cumularea celor două taxe, de licență și de autorizare, la care se mai adaugă cheltuielile necesare funcționării societății organizatoare de jocuri de noroc, are ca efect inhibarea jucătorilor și falimentarea societăților, cu atât mai mult cu cât legiuitorul a înțeles să încadreze în categoria „viciilor“ doar aparatele de tip slot-machine, nu și celelalte jocuri de noroc. ...