Decizia CCR nr. 26/2020Punctul 26

26. Ministrul justiției, sub aspectul admisibilității cererii, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, Decizia nr. 1.560 din 18 noiembrie 2009 și Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010), pentru a exista un conflict juridic de natură constituțională, trebuie îndeplinite cinci condiții cumulative, și anume: conflictul să fie juridic; conflictul să fie de natură constituțională; conflictul să fie între autoritățile publice de la titlul III din Constituție; conflictul să fi generat un blocaj instituțional; și conflictul să fie efectiv. Raportând considerentele jurisprudențiale la situația de față, se arată că autorul sesizării invocă existența a trei obligații juridice: ministrul justiției avea obligația de a nu divulga probe în cursul activității de urmărire penală, această prerogativă revenind organelor de urmărire penală; ministrul justiției avea obligația de a susține independența justiției, ceea ce nu a îndeplinit prin negocierea unei „foi de parcurs“ privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepția că problemele justiției din România nu sunt gestionate de organismele constituționale abilitate, ci de anumiți actori externi; ministrul justiției avea obligația ca, prin activitatea sa, să contribuie la credibilizarea activității Consiliului Superior al Magistraturii, precum și la buna desfășurare a activității acestuia. ...