Decizia ÎCCJ nr. 342/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 34. Potrivit art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... b) completul de judecată să fie învestit cu judecarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a instanței supreme. ... ... 35. Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate art. 1 alin. (1) și (3) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect obligarea Gărzii Forestiere (...) la acordarea către reclamanți (funcționari publici - personal silvic) a drepturilor salariale aferente indemnizației de concediu din perioada ianuarie 2019-decembrie 2023 (sporul de risc) și din perioada ianuarie 2020-decembrie 2023 (indemnizația de grad profesional). ... 36. Cauza se află în curs de soluționare pe rolul unui complet de judecată din cadrul Tribunalului Buzău - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, care judecă în primă instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 536 din Codul administrativ. ... 37. Rezultă, așadar, că primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 38. În ceea ce privește condiția referitoare la existența unei chestiuni de drept de a cărei dezlegare să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se constată că această cerință instituie o dublă condiționare, respectiv să existe o veritabilă chestiune de drept și să fie stabilită legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea pe fond a cauzei. ... 39. Referitor la condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept, în absența unei definiții legale a acestei noțiuni, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă legală incompletă sau neclară, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice (Decizia nr. 34 din 24 mai 2021). Ca atare, procedura hotărârii prealabile vizează rezolvarea de principiu a unei probleme de drept reale, esențiale și controversate, care se impune cu evidență a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății, având menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare. ... 40. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că problema de drept adusă în discuție prin prezenta sesizare presupune a se stabili dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 120 alin. (3) și (5) din Codul silvic, coroborate cu prevederile art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, raportat la dispozițiile art. 150 alin. (1) și (2) din Codul muncii, indemnizația de concediu aferentă concediului de odihnă cuvenită personalului silvic trebuie să aibă în vedere sporul de risc și indemnizația de grad profesional de care beneficiază această categorie profesională. ... 41. Or, față de jurisprudența relevantă dezvoltată de instanța supremă în mecanismele obligatorii de unificare a jurisprudenței, problemei de drept sesizate îi lipsește gradul de dificultate necesar intervenției instanței supreme prin mecanismul hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța de trimitere având suficiente repere pentru aplicarea dispozițiilor legale pe care reclamanții și-au întemeiat acțiunea la situația de fapt dedusă judecății. ... 42. Se cuvine a fi amintită, în acest sens, Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care se reține, în paragraful 44, că „sporul de risc de 25% din salariul de bază este o componentă a drepturilor salariale ale personalului silvic, alături de indemnizația de grad profesional, după cum s-a prevăzut expres prin art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 și este stabilit prin lege“. ... 43. În același timp, prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, și a art. 150 alin. (1) și (2) din Codul muncii, la stabilirea drepturilor bănești cuvenite polițiștilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceștia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective. ... 44. Chiar dacă această ultimă soluție de uniformizare jurisprudențială a tranșat asupra altor drepturi decât cele din prezenta sesizare (spor de risc și indemnizație de grad profesional) și în cazul altui tip de personal salarizat din fonduri publice, nu înseamnă că instanța de trimitere este lipsită de reperele necesare și îndestulătoare pentru a decide asupra corectei și uniformei aplicări a legii la cazul concret dedus judecății, în condițiile în care dezlegarea anterioară cu valoare obligatorie a instanței supreme cuprinde raționamentul juridic necesar care permite instanței de judecată să rezolve chestiunea de drept dedusă spre soluționare. ... 45. De altfel, răspunsurile trimise de instanțele consultate relevă o abordare unitară cu privire la chestiunea de drept adusă în discuție prin prezenta sesizare, considerându-se că raționamentul expus în decizia menționată poate fi aplicat mutatis mutandis și în privința funcționarilor publici din familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, în speță, personalului silvic, ceea ce denotă inexistența unui risc real de apariție a practicii judiciare neunitare asupra acestei problematici. ... 46. În plus, se cuvine a fi amintit faptul că instanța de trimitere a omis să prezinte în cuprinsul încheierii de sesizare posibilele interpretări antinomice pe care chestiunea de drept aflată în raport de dependență cu soluționarea cauzei le-ar suscita, limitându-se să exprime propriile îndoieli cu privire la însăși opțiunea legiuitorului de a include în calculul indemnizației de concediu de odihnă, pe lângă salariul de bază, sporul de risc, cu argumentul că, în perioada concediului de odihnă, lipsește acea componentă a „riscului deosebit“ care a fundamentat acordarea acestui spor personalului silvic prin Legea nr. 234/2019. ... 47. Având în vedere că, prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, instanța supremă a dat o interpretare și aplicare unitară a normelor speciale prin raportare la norma generală inclusă în art. 150 alin. (1) și (2) din Codul muncii, se apreciază că problema care face obiectul sesizării este o chestiune de drept care, la acest moment, nu mai suscită probleme de interpretare, întrucât a primit deja o dezlegare din partea instanței supreme. ... 48. Așadar, soluția care se impune în privința prezentei sesizări este aceea a respingerii, ca inadmisibilă, devenind superfluă analiza întrunirii celorlalte condiții de admisibilitate a sesizării atât timp cât ele sunt prevăzute în mod cumulativ. ... ...