Decizia ÎCCJ nr. 254/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 48. Admisibilitatea sesizării este circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 din ordonanța de urgență sus-menționată la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărui dispoziții arată că se completează. ... 49. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 50. Referitor la prima condiție se reține că sesizarea se circumscrie obiectului de reglementare al ordonanței de urgență anterior menționate, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială (acordarea majorării prevăzute de art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru gestionarea de proiecte finanțate din fonduri europene). ... 51. Este îndeplinită și condiția potrivit căreia instanța de trimitere să fie legal învestită cu soluționarea cauzei în primă instanță. ... 52. În ceea ce privește cea de-a treia condiție, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, este de reținut că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se complinesc cu cele ale dreptului comun, respectiv cu dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, astfel că subzistă condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, astfel cum se afirmă în sesizare, exclusiv în scopul satisfacerii dezideratului afirmat în preambulul ordonanței de urgență de a se asigura unificarea practicii judiciare în această problemă de drept. ... 53. Prin urmare, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 54. În acest context, rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene (C.J.U.E.), a Curții Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 55. În cauza dedusă judecății se solicită ca, pe calea mecanismului prejudicial, să se stabilească dacă reclamantul este îndreptățit la majorarea salarială acordată prin art. 17 alin. (1) și (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru salariații care gestionează fonduri europene, în condițiile în care acesta deține funcția de consilier juridic în Direcția reprezentare instanță din cadrul Direcției generale juridice a ministerului și are ca atribuții reprezentarea intereselor juridice ale acestuia în fața instanțelor de judecată în litigii în care sunt contestate acte administrative emise de direcțiile de specialitate care au în competență activități privind gestionarea fondurilor europene. Instanța de trimitere a precizat în cuprinsul sesizării că acest spor este acordat consilierilor juridici din Direcția avizare, cel deal doilea compartiment al Direcției generale juridice, și că și alți consilieri juridici din cadrul Direcției reprezentare instanță ar beneficia de această majorare. ... 56. Este de reținut că, în această materie, art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017 trimite la personalul prevăzut de art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare [alin. (1) ], respectiv la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare [alin. (2^1)], iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol s-a emis Hotărârea Guvernului nr. 29/2018. ... 57. Aceste acte normative stabilesc sfera instituțiilor care pot acorda majorarea, precum și criteriile în raport cu care se identifică sfera destinatarilor prin raportare la anumite activități ce au fost incluse în sistemul de gestionare și control al fondurilor europene și la timpul de lucru dedicat acestora, acordarea majorării fiind supusă unei proceduri administrative de avizare. ... 58. În litigiul în care s-a formulat sesizarea, se solicită acordarea majorării pentru un salariat care îndeplinește funcția de consilier juridic cu atribuții de reprezentare a instituției în fața instanțelor de judecată în litigii ce au ca obiect aspecte ce țin de gestionarea fondurilor europene, învederându-se împrejurarea că un alt coleg din cadrul direcției ar beneficia de această majorare. ... 59. În mod corect instanțele care au formulat opinii teoretice au remarcat faptul că soluționarea cauzei presupune aplicarea textelor de lege enunțate anterior situației de fapt deduse judecății. Aceasta întrucât verificarea îndeplinirii criteriilor de acordare a majorării prevăzute pentru acest tip de activitate presupune analiza situației particulare a solicitantului, și anume dacă este încadrat în structurile care desfășoară activități de natură juridică aferente activităților de gestionare a asistenței financiare nerambursabile europene sau activităților-suport pentru sistemul de management și control al fondurilor europene (care contribuie în mod direct la asigurarea funcționării și capacității administrative a structurilor cu competențe în gestionarea fondurilor europene), are astfel de atribuții conform fișei postului și dacă desfășoară în concret aceste activități într-un procent reprezentând minimum 75% din totalul atribuțiilor de serviciu. ... 60. Or, verificarea acestor chestiuni factuale este incompatibilă cu mecanismul prejudicial care vizează pronunțarea unei dezlegări de principiu care să lămurească o normă susceptibilă de interpretări diferite. ... 61. Nu rezultă în cauză că textele de lege indicate în cuprinsul sesizării sunt lipsite de claritate, sunt lacunare sau necorelate, ci doar că se solicită aplicarea lor situației particulare de fapt deduse judecății, respectiv unei activități de reprezentare juridică pentru un anume tip de litigii, prin asimilare, în lipsa unei mențiuni exprese, cu alte activități de natură juridică, cum sunt cele de consultanță, asistență, avizare etc., incluse în sfera activităților-suport pentru sistemul de management și control al fondurilor europene. ... 62. În ceea ce privește aplicarea principiilor egalizării și nediscriminării reglementate de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 este de reținut că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura de unificare a stabilit, cu valoare de principiu, condițiile în care acestea pot fi valorificate. ... 63. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale. ... 64. De asemenea, prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că principiul egalității, împreună cu principiul nediscriminării, nu poate opera împotriva principiului legalității și că persoanele care nu se găsesc în situația premisă a unei dispoziții legale nu pot beneficia de aceasta chiar dacă invocă hotărâri judecătorești pronunțate în beneficiul unor persoane aflate în situație similară sau identică, principiul egalității neputând opera în favoarea lor împotriva sensului și scopului normei (paragrafele 92 și 124). ... 65. Ca atare, astfel cum s-a arătat în Decizia nr. 68 din 3 martie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în legătură cu textele de lege a căror interpretare se solicită de către instanțele de trimitere, respectiv cele ale art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează principiile egalității și nediscriminării, instanța supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea și aplicarea unitară a normelor legale în discuție, care se impun a fi respectate și valorificate, mutatis mutandis, de către instanțele de trimitere în cauzele cu care acestea au fost învestite, aplicarea concretă și efectivă a legii constituind, în afara oricăror ambivalențe, atributul constituțional exclusiv al acestora din urmă (paragrafele 89-90). ... 66. Prin urmare, revine instanței de trimitere obligația de a verifica dacă instituția angajatoare este cuprinsă în sfera celor care îndeplinesc atribuții, din cele prevăzute de lege, de management și control al fondurilor europene sau activități-suport pentru acest sistem, dacă locul de muncă al reclamantului și sarcinile de serviciu prevăzute în fișa postului se încadrează în specificul celor pentru care se acordă majorarea și dacă exercită efectiv aceste atribuții, existența unei majorări în plată putând dobândi valențe în procesul de evaluare jurisdicțională fie în condițiile activării mecanismului de egalizare cu salariul maxim în plată, cu respectarea reperelor dezvoltate în jurisprudența instanței supreme, fie prin constatarea și sancționarea unor diferențe nejustificate și discriminatorii în condițiile factuale ale derulării unei munci identice. ... ...