Decizia ÎCCJ nr. 308/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 42. Admisibilitatea sesizării este circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 43. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 44. Referitor la prima condiție se reține că sesizarea se circumscrie obiectului de reglementare al ordonanței, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială [acordarea sumelor compensatorii prevăzute de art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017]. ... 45. Este îndeplinită și condiția potrivit căreia instanța de trimitere să fie legal învestită cu soluționarea cauzei în apel. ... 46. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni prin mecanismele de unificare a practicii judiciare. Prin Decizia nr. 100 din 25 noiembrie 2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, menționată la paragraful 37, s-a respins ca inadmisibilă o sesizare cu conținut asemănător, însă rezultă din considerentele acestei hotărâri că dificultatea interpretării s-a raportat la noțiunea de venit net și la domeniul de incidență al normei, care este de aplicabilitate generală pentru toate familiile ocupaționale, și nu doar pentru cea a „Sănătății“. ... 47. În ceea ce privește cea de-a treia condiție, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, este de reținut că, potrivit jurisprudenței constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se complinesc cu cele ale dreptului comun, respectiv cu dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, astfel că subzistă condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, exclusiv în scopul satisfacerii dezideratului afirmat în preambulul ordonanței de urgență de a se asigura unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. ... 48. Prin urmare, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 49. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene („C.J.U.E.“), a Curții Europene a Drepturilor Omului („C.E.D.O.“), a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 50. În cauza dedusă judecății se solicită ca, pe calea mecanismului prejudicial, să se stabilească dacă reclamanții sunt îndreptățiți la plata sumelor compensatorii prevăzute de art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, în condițiile în care veniturile acestora au scăzut în urma plafonării sporurilor prin aplicarea art. 25 din aceeași lege. ... 51. Este de reținut că dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă normele tranzitorii în procedura de aplicare etapizată în perioada 2017-2022, iar prevederile alin. (6^1) al acestui articol, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dispun plata unor sume compensatorii, pe această perioadă, în situația în care veniturile salariale nete, acordate începând cu luna mai 2018 potrivit prevederilor legii-cadru, sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, aceste compensații neluându-se în calcul la aplicarea plafonării prevăzute la art. 25 din legea-cadru. ... 52. În prezenta cauză reclamanții susțin că veniturile li s-au diminuat în urma reducerii cuantumului sporurilor de care beneficiau, de la 45% la 40%, astfel că intră în domeniul de aplicare al alin. (6^1) din art. 38 al Legii-cadru nr. 153/2017. Pârâții susțin că, în urma stabilirii unei V.R.S. de 463,5 lei, salariul reclamanților a atins nivelul anului 2022 și că s-au plafonat sporurile la 40% din salariul de bază brut lunar pentru a se încadra în limita prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 53. Instanța de trimitere a apreciat că dispozițiile pe care reclamanții își întemeiază pretențiile se coroborează cu cele ale art. 38 alin. (6) și art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel că teza potrivit căreia „suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25“ se referă la etapa ulterioară constatării îndeplinirii condițiilor din prima ipoteză a normei referitoare la existența unor venituri mai mici rezultate din aplicarea etapizată a prevederilor legii-cadru menționate anterior. ... 54. În același sens, instanțele naționale au reținut, cvasiunanim, faptul că art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu are menirea de a permite acordarea unor drepturi salariale mai mari decât valorile maxime stabilite conform anexelor nr. I-IX la legea-cadru, ci de a compensa, în mod tranzitoriu, acest venit, până la atingerea limitelor maxime prevăzute pentru anul 2022, respectiv de a înfrânge dispozițiile art. 25 din legea-cadru, prin eliminarea indirectă, pe această cale, a plafonării sporurilor stabilite de textul normativ menționat. ... 55. Au susținut că, de principiu, dacă se probează că veniturile salariale nete au fost micșorate față de veniturile nete aferente lunii februarie 2018, devin incidente prevederile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, însă aceasta nu poate conduce la înlăturarea plafonării, ci presupune coroborarea textului de lege cu celelalte dispoziții ale art. 38 privind aplicarea etapizată a legii, respectiv cu cele ale art. 25 privind plafonarea altor componente salariale, cum sunt sporurile. ... 56. Teza conform căreia suma compensatorie acordată nu intră în baza de calcul al plafonării prevăzute de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 este circumscrisă exclusiv unei etape ulterioare a mecanismului de aplicare a legii, succedând celei de stabilire a existenței dreptului la acordarea acestor sume compensatorii. ... 57. Or, în situația particulară a prezentei sesizări, în care sursa diminuării veniturilor este reprezentată de aplicarea dispozițiilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul ordonatorului de credite, potrivit opiniei unanime a instanțelor, nu este incident textul de lege menționat, întrucât diminuarea salarială nu rezultă din aplicarea etapizată a legii, ci din intervenția dispozițiilor legale care au plafonat nivelul salariilor la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022, respectiv al sporurilor, pentru fiecare ordonator de credite, la 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz. ... 58. În absența unei jurisprudențe neunitare și a unor opinii divergente clar conturate, rezultă că nu se identifică o problemă de interpretare neunitară a normelor de drept ce constituie obiect al sesizării, care să impună pronunțarea unei dezlegări de principiu, fiind suficientă aplicarea coroborată a acestora, în sensul clar și evident al dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare, în urma unui proces de analiză a cauzei diminuării veniturilor, cu respectarea principiului legalității și a celorlalte dispoziții ale Legii-cadru nr. 153/2007 care reglementează regimul de salarizare al personalului plătit din fondurile publice. ... ...