Decizia ÎCCJ nr. 346/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție + Asupra admisibilității sesizării 61. Admisibilitatea sesizării este circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență sus-menționate la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 62. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 63. Referitor la prima condiție, se reține că sesizarea se circumscrie obiectului de reglementare al ordonanței, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice [recalcularea majorării prevăzute de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale]. ... 64. Este îndeplinită și condiția potrivit căreia instanța de trimitere să fie legal învestită cu soluționarea cauzei în primă instanță ori în calea de atac, litigiul în care a fost formulată sesizarea aflându-se în curs de soluționare pe rolul Tribunalul Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal, care judecă în primă instanță, conform art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, raportat la art. 10 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv la art. 95 pct. 4 din Codul de procedură civilă, astfel că primele două condiții de admisibilitate a sesizării sunt îndeplinite. ... 65. În ceea ce privește cea de a treia condiție, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, este de reținut că, potrivit jurisprudenței constante a Completului învestit cu dezlegarea unei chestiuni de drept, normele speciale ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se complinesc cu cele ale dreptului comun, respectiv cu art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, astfel că subzistă condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, exclusiv în scopul satisfacerii dezideratului afirmat în preambulul ordonanței de a se asigura unificarea practicii judiciare în această problemă de drept. ... 66. Prin urmare, cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă își păstrează rațiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 67. În acest context, rămân valabile cazurile conturate în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în care s-a stabilit că nu se verifică condiția dificultății chestiunii de drept, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate; b) când se solicită instanței supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera de competență a instanței de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuție au primit, într-o majoritate covârșitoare, aceeași interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene (C.J.U.E.), a Curții Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 68. În cauza dedusă judecății, se solicită ca, pe calea mecanismului prejudicial, instanța supremă să stabilească, pe de o parte, modalitatea concretă de acordare a majorării pentru lucrări de excepție sau lucrări speciale, în perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, anterior momentului la care personalul vizat a ajuns la nivelul soldelor/salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, respectiv dacă aplicarea art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la art. 38 din aceeași lege și la statuările de la paragraful 107 din Decizia nr. 75/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, presupune neacordarea, în fapt, a majorării salariale, în intervalul 2017-2018 și, respectiv, acordarea parțială a majorării (câte ¼ anual), în intervalul 2019-2022, iar, pe de alta, dacă dispozițiile art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 75/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se aplică - și în ce modalitate - și în cazul funcționarilor publici/personalului civil din sistemul administrației penitenciare, având în vedere existența unei reglementări speciale în acest sistem, respectiv Ordinul ministrului justiției nr. 820/C/2015, aplicabil până în anul 2023 inclusiv (potrivit ordinelor ministrului justiției nr. 146/C/2016, 1.034/C/2017, 1.042/C/2017, 2.415/C/2018, 2.588/C/2019, 1.676/C/2020, 2.391/C/2021, 1.592/C/2022, 406/C/2023). ... 69. Cu privire la prima întrebare prealabilă se constată că, la paragraful 107 din Decizia nr. 75/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 75/2024), s-a statuat că, „Pornind de la calificarea dată dreptului reglementat de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și față de algoritmul de calcul al majorării (prin raportare la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază), este de menționat că, în privința modalității concrete de acordare a majorării pentru perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, anterior momentului la care personalul vizat a ajuns la nivelul soldelor/salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, sunt aplicabile, deopotrivă, concluziile statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, și Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022.“ ... 70. Prin Decizia nr. 82/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 82/2018), în interpretarea dispozițiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu art. 38 alin. (1) , alin. (2) lit. a) , alin. (3) lit. a) , alin. (4) și (6) din același act normativ, a stabilit că: – majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018; ... – pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; ... – prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. ... ... 71. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 24/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022 (Decizia nr. 24/2021), în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017, a stabilit că „personalul didactic beneficiază de gradația de merit sau de majorarea de dirigenție începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022. Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare“. ... 72. Trebuie precizat că, raportat la prima întrebare, instanța de trimitere a justificat dificultatea problemei de drept prin aceea că, deși deciziile nr. 82/2018 și nr. 24/2021 se referă la același tip de drepturi salariale, respectiv majorări - împrejurare ce ar pleda pentru aceeași modalitate de acordare -, dreptul salarial din speță prezintă, totuși, cel puțin o caracteristică esențială proprie, anume că, spre deosebire de drepturile la care se referă deciziile nr. 82/2018 și 24/2021, acesta a avut o reglementare identică - aceea de majorare (iar nu de spor) - și anterior Legii-cadru nr. 153/2017 (după cum se reține la paragrafele 82 și 83 din Decizia nr. 75/2024). În consecință, dreptul în discuție nu este nou, fiind acordat ca atare (integral) înainte de apariția legii-cadru de salarizare actuale. ... 73. Instanța supremă constată că, într-adevăr, spre deosebire de maniera de reglementare a drepturilor salariale care au făcut obiectul deciziilor nr. 82/2018 și nr. 24/2021 (în sensul că au fost instituite ab initio ca majorare prin Legea-cadru nr. 153/2017), dreptul salarial prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI Ia Legea-cadru nr. 153/2017 a fost reglementat și în legislația anterioară (art. 15 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010) tot sub formă de majorare (și nu de spor) calculat la salariul funcției de bază, ceea ce ar putea conferi, teoretic, o manieră de interpretare și aplicare a art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 diferită de cea statuată prin cele două decizii obligatorii anterior menționate. ... 74. Însă, în pofida acestor diferențe de reglementare, în cauza dedusă judecății instanței de trimitere, raportat la prima întrebare prealabilă, își găsesc pe deplin aplicarea considerentele circumscrise paragrafului nr. 107 din Decizia nr. 75/2024, în condițiile în care reclamanta din respectiva cauză a beneficiat de majorarea salarială în anii 2020, 2021, deci după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, nepunându-se, astfel, față de situația particulară speței, raportat la prevederile art. 38, problema manierei de „preluare“ a dreptului salarial litigios la intrarea în vigoare a legii-cadru de salarizare (1 iulie 2017), ci doar cea a modalității de calcul, pentru perioada cât a fost acordat (ulterioară datei de 1 iulie 2017), în aplicarea etapizată a legii-cadru, cel târziu până la atingerea grilei de salarizare aferente anului 2022. ... 75. Or, atât timp cât reglementarea diferită, prin raportare la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, a dreptului salarial ce face obiectul litigiului dedus judecății instanței de trimitere, față de cea a drepturilor salariale menționate în considerentul cuprins în paragraful 107 din Decizia nr. 75/2024, nu influențează, în concret, în speță, modalitatea de acordare a majorării pentru perioada de aplicare etapizată a legii-cadru, anterior momentului la care personalul vizat a ajuns la nivelul salariilor de bază stabilite pentru anul 2022, se constată că primei întrebări prejudiciale îi lipsește gradul de dificultate necesar declanșării mecanismului întrebării prealabile. ... 76. Evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unei dezlegări anterioare date de instanța supremă prin Decizia nr. 75/2024 care a statuat cu privire la o chestiune de drept sesizată într-un litigiu cu un obiect identic, în sensul că, și în respectivul litigiu, și în cel de pe rolul instanței de trimitere din prezenta cauză, reclamanții au solicitat recalcularea dreptului salarial prevăzut de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat de către pârâți pentru perioade ulterioare intrării în vigoare a legii-cadru de salarizare (paragraful 16 din Decizia nr. 75/2024), modalitatea concretă de acordare a majorării fiind dezlegată în paragraful 107 al Deciziei nr. 75/2024, menționată chiar în conținutul primei întrebări prealabile a prezentei sesizări. ... 77. În concluzie, atât timp cât prima întrebare prealabilă își găsește deja dezlegarea într-o decizie obligatorie de unificare a jurisprudenței, sub acest aspect, sesizarea apare ca inadmisibilă. ... 78. Cu privire la a doua întrebare prealabilă, instanța supremă constată că dificultatea de interpretare a chestiunii de drept reclamată de instanța de trimitere constă în aceea că, în timp ce dezlegarea dată cu privire la interpretarea și aplicarea art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin Decizia nr. 75/2024 a intervenit într-o sesizare care viza maniera de acordare a dreptului salarial pentru categoria profesională a militarilor, prezenta sesizare privește acordarea aceluiași drept unei alte categorii profesionale, respectiv funcționarilor publici cu statut special din cadrul administrației penitenciare, beneficiari ai Ordinului ministrului justiției nr. 820/C/2015, aplicabil până în anul 2023 inclusiv (potrivit ordinelor ministrului justiției nr. 146/C/2016, 1.034/C/2017, 1.042/C/2017, 2.415/C/2018, 2.588/C/2019, 1.676/C/2020, 2.391/C/2021, 1.592/C/2022, 406/C/2023), act administrativ care, aparent, reglementează diferit (față de statuările din Decizia nr. 75/2024) modul de calcul al majorării salariale vizate. ... 79. Cu alte cuvinte, instanța de trimitere susține că, în timp ce în considerentul cuprins în paragraful 100 din Decizia nr. 75/2024 s-a statuat că „nici Legea-cadru nr. 153/2017, nici legile anuale de salarizare adoptate în perioada 2018-2023 nu mai conțin o dispoziție similară celei prin care, în legislația anterioară, baza de calcul al majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale, reglementată de art. 15 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, a fost plafonată, începând cu 1 iulie 2014, la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la 31 decembrie 2009“ (plafonare instituită prin art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 183/2014), totuși, angajatorul face aplicarea art. 2 din anexa la Ordinul ministrului justiției nr. 820/C/2015, potrivit căruia „Funcționarii publici cu statut special și personalul civil din sistemul administrației penitenciare care execută, în domeniul specific, lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de o majorare de până la 50% din salariul de bază prevăzut de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009 (...)“, considerând că dispoziția din ordinele ministrului justiției nr. 146/C/2016, 1.034/C/2017, 1.042/C/2017, 2.415/C/2018, 2.588/C/2019, 1.676/C/2020, 2.391/C/2021, 1.592/C/2022 și 406/C/2023, cu referire la „aplicarea în mod corespunzător“ a Ordinului ministrului justiției nr. 820/C/2015, vizează și calcularea majorării salariale prin raportare la salariul de bază prevăzut de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009. ... 80. Pentru rezolvarea acestei dileme, instanța supremă are în vedere că statuările cuprinse în paragraful 100 din Decizia nr. 75/2024 beneficiază de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția. ... 81. Pornind de la această concluzie, se constată, cu prioritate, că stabilirea salariului de bază la care se raportează majorarea reglementată și acordată în temeiul art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de salariu de bază cuvenit la data acordării majorării ori salariul de bază prevăzut de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009, nu reprezintă o operațiune logico-juridică dificilă, de natură a susține necesitatea intervenției completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 82. De asemenea, atât timp cât se pune doar problema aplicării legii la situația de fapt, acest aspect se constituie într-o chestiune de competența exclusivă a instanțe de trimitere. ... 83. Lipsa de dificultate a celei de-a doua întrebări prealabile rezidă în aceea că Ordinul ministrului justiției nr. 820/C/2015 reglementa, pe lângă salariul de bază la care se raporta majorarea salarială vizată, și criteriile de acordare a majorării - potrivit art. 15 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 - „condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite“, iar, potrivit cap. VII art. 28 din anexa la Ordinul ministrului justiției nr. 2.415/C/2018, „Funcționarii publici cu statut special (...) beneficiază de o majorare de până la 50% calculată la salariul de funcție/salariul de bază (...)“, - astfel că prevederile Ordinului ministrului justiției nr. 1.676/C/2020, respectiv nr. 2.391/C/2021, incidente în speța dedusă judecății instanței de trimitere, vor fi avute în vedere ținând seama de istoricul reglementărilor primare incidente și, respectiv, a celor infralegale, aplicarea „în mod corespunzător“ a Ordinului ministrului justiției nr. 820/C/2015 vizând exclusiv dispozițiile care nu contravin legislației de rang superior și considerentelor din paragraful 100 al Deciziei nr. 75/2024. ... 84. Față de aceste aspecte menționate mai sus, se constată că nici cea de-a doua întrebare prealabilă nu prezintă gradul de dificultate necesar declanșării mecanismului prejudicial al dezlegării unor chestiuni de drept. ... 85. Prin urmare, constatând că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... ...