Decizia CCR nr. 732/2019Punctul 7

CCR · decizie de neconstituționalitate · 12.11.2019 · dosar 5.318/2/2017
Punctul 7
7. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, arătând că principiul prezumției de nevinovăție este incident într-o cauză penală până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare. Or, în cauză nu se pune problema unei măsuri privative de libertate, cauza fiind „civilă“. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 19 din Constituție se arată că exigențele constituționale referitoare la expulzarea străinilor se referă doar la faptul că această măsură trebuie hotărâtă de justiție fără a fi condiționată de motive de oportunitate. Existența unor indicii temeinice că străinul a cărui expulzare se propune intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică se apreciază de la caz la caz, în funcție de sfera relațiilor sociale incluse de fiecare stat în noțiunile de securitate națională și ordine publică. Dreptul statelor de a-și proteja securitatea națională prin măsuri specifice asupra cărora au o largă marjă de apreciere este consacrat și recunoscut la nivelul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Chahal împotriva Regatului Unit (paragraful 73), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că în lumina art. 1 din Protocolul 7 la Convenție statele au „pe temeiul unui principiu de drept internațional public bine stabilit și fără prejudicierea angajamentelor asumate prin tratate internaționale, inclusiv Convenția, dreptul de a controla intrarea, șederea și îndepărtarea nenaționalilor de pe teritoriile lor“. De asemenea, prin hotărârile din 5 octombrie 2000 și 12 octombrie 2006, pronunțate în cauzele Maaouia împotriva Franței (paragrafele 38 și 39) și Kaya împotriva României (paragraful 24), s-a statuat că deciziile privind intrarea, șederea și expulzarea străinilor nu privesc drepturile și obligațiile civile ale reclamantului și nici acuzații de natură penală în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...
Sursa oficială ↗