Decizia CCR nr. 722/2019Punctul 3

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției care arată că solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că ipoteza care se deduce din interpretarea textelor de lege criticate este aceea că Autoritatea Națională pentru Cetățenie solicită informații de la Serviciul Român de Informații pentru a verifica îndeplinirea condițiilor ce stau la baza acordării cetățeniei. Acestea sunt singurele informații/relații în baza cărora autoritatea acordă cetățenia. În cauză trebuie observat ordinul prin care s-a refuzat acordarea cetățeniei române, precum și faptul că singurele informații solicitate au fost de la Serviciul Român de Informații. Această problemă duce la formularea a trei critici de neconstituționalitate. O primă critică privește lipsa de claritate a textelor de lege criticate prin care se reglementează cu privire la faptul că se pot solicita relații de la „orice autoritate“. Spre exemplu, în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt prevăzute „autorități publice“, respectiv autorități publice propriu-zise și autorități publice asimilate, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt reglementate „autorități publice propriu-zise“, în Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații este prevăzut „organ de stat“. A doua critică de neconstituționalitate se referă la măsura în care informațiile furnizate de Serviciul Român de Informații pot constitui probe în emiterea unui act administrativ. Sunt două argumente pentru care informațiile furnizate de Serviciul Român de Informații nu pot constitui probe într-o procedură administrativă: primul rezultă din jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia Serviciul Român de Informații nu poate administra probe în procesul penal, și al doilea din art. 8 din Legea nr. 14/1992 potrivit căruia informațiile sunt colectate de Serviciul Roman de Informații prin mijloace specifice. Într-o procedură judiciară care se desfășoară în contradictoriu nu se poate verifica modalitatea în care Serviciul Român de Informații a colectat aceste informații, deoarece legiuitorul a avut în vedere o procedură informală, iar informațiile nu pot fi cenzurate în mod obiectiv de către o instanță judecătorească. Cea de-a treia critică privește faptul că informațiile sunt transmise ca informații clasificate. Instanța judecătorească are acces la aceste informații clasificate. Accesul însă nu este permis cetățeanului străin, iar avocatul care îl reprezintă, potrivit legislației speciale, chiar dacă are autorizație de acces la informații clasificate, nu poate împărtăși nimănui, nici măcar clientului, informațiile aflate. Teoretic, potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, străinul dă o declarație potrivit căreia a fost loial statului român. Ulterior, președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza informațiilor furnizate de Serviciul Român de Informații, respinge cererea. În fața instanței de judecată străinul nu poate aduce nicio probă împotriva informațiilor furnizate de Serviciul Român de Informații pentru că nu are mijloacele prin care să poată verifica de unde a colectat informațiile Serviciul Român de Informații și nici acces la conținutul lor. Accesul la justiție în mod efectiv și contradictorialitatea în cadrul procesului nu sunt respectate. ...