Decizia ÎCCJ nr. 318/2025 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată 29. Instanța care a formulat sesizarea a observat că în materia pensiei de invaliditate, așa cum a reținut și prima instanță, nu există în legislație o dispoziție specială pentru consilierii de conturi, cum există pentru magistrați în cuprinsul art. 211 alin. (5) din Legea nr. 303/2022. ... 30. În acest context, nu se poate considera că referirea la „personalul de specialitate juridică asimilat magistraților“ se referă la asimilările pe care le face legea sub aspectul tratamentului cuvenit și acordat și altor categorii socioprofesionale în diverse domenii, cum este și cel recunoscut constituțional consilierilor de conturi în privința cuantumului pensiei de serviciu, pentru a-i considera pe aceștia incluși în ipoteza art. 211 alin. (5) , ci textul cuprinde o reglementare restrictivă, susceptibilă de o interpretare tehnic-juridică de același fel, ca referindu-se la „personalul asimilat“ de specialitate juridică, reglementat de legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, în succesiunea redactărilor sale, din Ministerul Justiției, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Direcția Națională de Probațiune, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice, Curtea Constituțională. ... 31. Cu toate că legea cu privire la statutul consilierilor de conturi nu se referă la pensia de invaliditate, cuantumul pensiei de invaliditate nu poate să rezulte dintr-un mod de calcul diferit decât cel prevăzut pentru magistrați, pentru că s-ar încălca Decizia de neconstituționalitate nr. 297/2012, nu numai pentru că pe parcursul acesteia referirea nu poartă strict la pensia de serviciu, ci la categoria și contextul mai largi ale pensiilor și chiar drepturilor decurgând din legislația asigurărilor sociale, dar și pentru că motivul neconstituționalității sancționate nu se află în specificitatea ori specialitatea pensiei de serviciu în raport cu un alt drept de asigurări sociale, ci în mod fundamental, în statutul consilierilor de conturi care întâmpină aceleași incompatibilități, interdicții, responsabilități și riscuri, față de care nicio diferențiere de tratament în raport cu magistrații de comparație nu se justifică doar pentru că ar fi vorba despre pensie de invaliditate și nu de serviciu. ... 32. Independent de contextul generat de Legea nr. 119/2010 în care a adoptat Curtea Constituțională Decizia nr. 297/2012, statuările sale cu privire la egalitatea de tratament se bazează pe similaritatea statutului, ceea ce se atașează fundamental persoanei care îl ocupă, nu automat rolului sau importanței publice a pensiei de serviciu care trebuie recunoscută în același fel celor care beneficiază de aceeași poziție legală și constituțională. ... 33. Astfel, nu s-ar putea ajunge la o concluzie diferită în privința modului de stabilire a pensiei de invaliditate a consilierilor de conturi, motivele evocate fiind identic aplicabile și excluse de la diferențierea, sub acest aspect, a regimului aplicabil consilierilor de conturi față de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Direcția Națională de Probațiune, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice, Curtea Constituțională. ... 34. Mai cu seamă în situația în care riscurile pe care statutul afirmat le protejează s-au și produs, iar pensia de invaliditate presupune aceleași criterii și condiții la beneficiar, spre deosebire de pensia de serviciu care poate dispune de condiții necesare deschiderii diferite. Cu atât mai mult în situația în care categoriile care trebuie să beneficieze de același statut se află în situații de fapt identice, decizia Curții Constituționale își găsește aplicare și rațiunea întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 140 alin. (4) din Constituția României, respectiv art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, în caz contrar, ar exista o diferență de tratament juridic între persoane aflate în situații analoage sau similare din punctul de vedere al statutului statornicit constituțional (consilieri de conturi - judecători), care nu se poate justifica numai pe natura, funcția sau scopul pensiei de serviciu, pentru că nu aceste elemente au constituit criteriul de referință pentru instanța constituțională când a consacrat egalitatea de tratament motivată statutar, și, în niciun caz, pe vreo cinică apreciere diferită a semnificației invalidității în situațiile de comparație pentru importanța valorilor fundamentale presupuse și apărate de statutul celor două profesii. ... ...