Decizia ÎCCJ nr. 318/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării, care susțin admisibilitatea sesizării 21. Instanța de trimitere a constatat îndeplinite cerințele art. 1 și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, referitoare la existența unei chestiuni de drept ce condiționează judecata raportat la modul de stabilire a cuantumului unei forme de pensie (de invaliditate) în privința unei categorii de personal plătit din fonduri publice, cu statut protejat la nivel constituțional, sancționat și de Curtea Constituțională în ceea ce privește beneficiul pensiei de serviciu. ... 22. S-a reținut că situația este susceptibilă de producere și aplicare repetată, generală, oricând s-ar pune problema tratamentului similar al consilierilor de conturi cu al magistraților și pe planul acordării pensiei de invaliditate, sub aspectul modului de calcul al dreptului de asigurări sociale. ... 23. Totodată, s-a arătat că chestiunea are caracter de noutate atât pe rolul instanțelor, cât și în practica dezlegărilor obligatorii, nefiind antamată anterior în cuprinsul unei astfel de decizii a instanței supreme și nefăcând obiectul unui recurs în interesul legii. Pe de o parte, conturarea în prealabil a unei practici împărțite în chestiunea ce face obiectul sesizării nu este o condiție de admisibilitate a acesteia, mai ales în acele situații previzibil reduse în fapt, dar nu mai puțin importante în drept, având în vedere caracterul de generalitate a chestiunii de principiu pe care o ridică. Pe de altă parte, una dintre intențiile exprimate la baza adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 o constituie prevenirea practicii neuniforme în scopul siguranței drepturilor cu caracter general de care beneficiarii se pot prevala și pe care bugetul public trebuie să le susțină, respectiv al certitudinii conținutului și efectelor legii aplicabile, în condițiile în care interpretarea obligatorie face corp comun cu ea, spre deosebire de hotărârile judecătorești ce au efecte relative, chiar dacă recunosc drepturi cu potențial de aplicare generală, dar nu creează drept. ... 24. Astfel, dacă generalitatea dreptului de asigurări sociale plătit din fonduri publice (pensia de invaliditate) impune ca el să fie recunoscut la același nivel, tuturor în situații identice (sau comparabile, cum sunt în speță categoriile magistraților și consilierilor de conturi sub aspectul cuantumului pensiei cuvenite, ceea ce a generat și întrebarea asupra tratamentului aplicabil celor din urmă), atunci se impune să se stabilească prin decizie care are efecte similare cu ale legii, pentru că altfel s-ar perpetua situațiile de inegalitate între cei despre care se susține (în speță, fundamentat pe statuări constituționale anterioare) că trebuie să beneficieze de tratament identic. ... 25. Faptul că până în prezent nu se vor fi înregistrat situații sau dileme de interpretare sub aspectul tratamentului în privința pensiei de alt tip decât a făcut obiectul deciziei de neconstituționalitate poate reprezenta cel mult o situație circumstanțială, de fapt, iar nu de drept. Sub acest ultim punct de vedere, nu se poate nega scopul fundamental al ordonanței de urgență de a realiza nu numai egalizarea tratamentului judiciar după o eventuală diferențiere a acestuia în practica instanțelor, ci și în fața legii înseși pentru toate raporturile juridice ce intră în ipoteza normei cu privire la pensia cuvenită consilierilor de conturi în acea situație (de invaliditate), în care reglementarea literal nu susține rațiunile de similitudine a statutului acestei categorii de personal cu al magistraților, pe care le-a identificat, consfințit și pe care s-a bazat Curtea Constituțională când a stabilit că se cuvine același mod de calcul al cuantumului în privința pensiei de serviciu. ... 26. Atât expunerea de motive din preambul, cât și textele art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt restrictive cât privește marja de apreciere de care mai dispune o instanță învestită cu o cauză având obiectul prevăzut la art. 1 cu privire la posibilitatea sesizării problemei de drept care implică salariile și pensiile cuvenite personalului plătit din fonduri publice și care nu a primit vreo soluție din partea instanței supreme. ... 27. Astfel, ea este obligată la solicitarea de care vorbește art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, interesul legii fiind exprimat în favoarea unei soluții obligatorii cu caracter general, pentru a nu fi tratate distinct cauze similare, în orice context al aplicării legii, socio-economico-juridic, ce nu diferă din punctul de vedere al stării de fapt, doar al interpretării în drept pe care ar da-o cei învestiți cu aplicarea legii. ... 28. În speță, față de conținutul și termenii sesizării, această raportare este dublă, nu numai la aplicarea legii de către toți cei ținuți la aceasta, persoanelor aflate în situații identice, ci și față de cele de comparație (magistrații), cu care similitudinea de statut și efecte ale acestuia pe planul stabilirii dreptului de pensie a fost deja consfințită în jurisprudența constituțională. ... ...