Decizia ÎCCJ nr. 318/2025 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 10. Prin acțiunea introductivă, reclamanta persoană fizică a solicitat în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului București anularea deciziei privind acordarea pensiei de invaliditate și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, recalcularea pensiei de invaliditate în condițiile prevăzute de Legea nr. 94/1992 și de Legea nr. 303/2022 și plata diferențelor neachitate, ce vor rezulta urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 303/2022. ... 11. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 3.610 din 13 mai 2024, a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. ... 12. În chestiunea ce interesează prezenta sesizare, s-a arătat că reclamantei i-au fost stabilite drepturile de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 263/2010, prin promovarea prezentei acțiuni urmărindu-se emiterea unei noi decizii, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 94/1992 și ale Legii nr. 303/2022, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2012. ... 13. Potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, „Persoanele care au îndeplinit funcția de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistrați“. ... 14. Deși aceste dispoziții recunosc în favoarea reclamantei dreptul de a-i fi stabilită pensie de serviciu în cuantum egal cu pensia de serviciu acordată magistraților, în ceea ce privește acordarea pensiei pentru invaliditate, actul normativ indicat anterior nu cuprinde vreo mențiune. Nu poate fi reținută nici aplicabilitatea art. 211 alin. (5) din Legea nr. 303/2022, care reglementează restrictiv stabilirea pensiei de invaliditate în cuantumul solicitat numai în favoarea a patru categorii profesionale, din care reclamanta nu face parte: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora au dreptul la pensie de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu calculată potrivit bazei de calcul de la alin. (1) , în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.“ Personalul de specialitate juridică din aparatul Curții de Conturi nu intră în vreuna din categoriile menționate, nefiind nici personal asimilat magistraților, astfel cum rezultă din menționarea distinctă a celor două categorii în cuprinsul art. 63 alin. (1) , rezultând că nu există o suprapunere între acestea în accepțiunea Legii nr. 303/2022, în special în ceea ce privește situația prevăzută la art. 211 alin. (5) . ... 15. Instanța a respins și susținerile privind aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2012, raportat la aspectele dezlegate prin care se concluzionează că, atât timp cât este recunoscut dreptul la pensie de serviciu în aceleași condiții, modul de stabilire a drepturilor de pensie trebuie să fie același. ... 16. Or, reclamantei nu îi este recunoscut dreptul la pensie de invaliditate în același cuantum ca magistrații, iar în lipsa unei dispoziții exprese în acest sens, faptul că acest drept îi este recunoscut în ceea ce privește pensia de serviciu nu poate conduce la nesocotirea regulilor de interpretare a dispozițiilor legale în ceea ce privește interzicerea analogiei în aplicarea unei norme speciale și la alte situații decât cele prevăzute expres și limitativ în cuprinsul acesteia. ... 17. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, reiterând obligativitatea stabilirii unui cuantum al pensiei de invaliditate, conform dispozițiilor art. 211 alin. (5) din Legea nr. 303/2022, în acord cu statuările din Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 27 martie 2012. ... 18. În esență, reclamanta a susținut că raționamentul instanței de fond este eronat atât prin raportare la cele statuate de Curtea Constituțională, cât și prin raportare la specialitatea juridică a apelantei-reclamante, fiind licențiată în drept, iar numirea acesteia în calitate de consilier la Curtea de Conturi sa făcut prin raportare la vechimea de 10 ani în specialitatea studiilor juridice absolvite, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, potrivit cărora: „Pentru a fi numiți consilieri de conturi, se cere îndeplinirea următoarelor condiții: studii superioare economice, juridice sau inginerești, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire profesională temeinică“. ... 19. A susținut că, întrucât consilierii de conturi beneficiază de un tratament juridic similar cu magistrații în privința acordării beneficiului pensiei de serviciu, modul de stabilire a cuantumului pensiei consilierilor de conturi trebuie să fie identic cu cel aplicabil judecătorilor și privitor la pensia de invaliditate, pentru a nu se încălca dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 140 alin. (4) din Constituția României și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin raportare la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, precum și la faptul că mandatul de consilier al Curții de Conturi a fost acordat și exercitat în specialitatea juridică. ... 20. În cadrul soluționării apelului, s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea cauzei. ... ...