Decizia ÎCCJ nr. 71/2021 (HP)Punctul III

III. Expunerea succintă a procesului 11. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 8 octombrie 2020 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 26.651/3/2020, reclamantul X a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului București la emiterea unei noi decizii de pensie, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare reprezentând ore suplimentare, ore acord, ore de noapte, premii, menționate în Adeverința nr. xxxxxx din 23 iulie 2020, eliberată de Societatea de Transport București, obligarea la plata diferențelor de drepturi de pensie ce vor rezulta începând cu data de 1 septembrie 2020, actualizate cu indicele inflației la data plății efective, precum și la plata cheltuielilor de judecată. ... 12. Prin Sentința civilă nr. 335 din 20 ianuarie 2021, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis cererea, reținând, în esență, incidența în speță a dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, precum și principiul contributivității reglementat prin dispozițiile art. 2 lit. c) din același act normativ, preluat din vechea reglementare, respectiv art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), potrivit căruia orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. ... 13. A conchis, pe această bază, că pârâta trebuia, în considerarea adeverinței eliberate de fostul angajator care, asumându-și răspunderea, a confirmat faptul că a fost plătită contribuția de asigurări sociale în raport cu veniturile realizate de salariat, să respecte și să aplice principiul contributivității și să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care, în condițiile legii, s-a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale. ... 14. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului București. ... 15. În motivare a evocat dispozițiile art. 2 lit. c) și art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, art. 127 alin. (1) și (2) și pct. VI din anexa nr. 15 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare (Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010), susținând că valorificarea eventualelor venituri suplimentare incluse în adeverințe este posibilă doar prin atestarea acestora în forma solicitată de lege (anexa nr. 5 din norme), din care să rezulte că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator aferentă veniturilor salariale suplimentare. ... 16. Dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, republicată (Legea nr. 57/1974), prevăd modul de retribuire după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile sunt reglementate ca fiind acele sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară (de încadrare) înscrisă în carnetul de muncă. ... 17. Amintind actele normative referitoare la plata contribuțiilor de asigurări sociale anterior intrării în vigoare a legilor nr. 19/2000 și nr. 263/2010, legi care au menținut lipsa reținerilor din salariu, apelanta-pârâtă a susținut că nu exista obligație legală pentru angajator de a plăti contribuții de asigurări sociale și pentru veniturile suplimentare fără caracter permanent ce nu au fost incluse în baza de calcul al pensiilor/nu au fost înscrise în carnetul de muncă al fostului salariat, nicio astfel de contribuție anterioară datei de 1 aprilie 2001 (cu excepția contribuției pentru pensie suplimentară) nefiind suportată de angajat. ... 18. În concluzie, principiul contributivității nu poate fi aplicat în prezenta cauză, deoarece, prin definiția acestuia și prin scopul urmărit, impune noțiunea de contribuție personală la bugetul asigurărilor sociale de stat. Or, întreg ansamblul de acte normative incidente arată, în mod clar, că nu există contribuție personală a salariaților la bugetul de asigurări sociale pentru veniturile suplimentare, altele decât salariul tarifar și sporurile cu caracter permanent, menționate în carnetul de muncă. ... 19. La termenul de judecată din 11 iunie 2021, Curtea a constatat necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării următoarei chestiuni de drept: interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a stabili dacă la determinarea punctajelor lunare se au în vedere și sporurile sau alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, dovedite cu adeverințe eliberate de unități, atunci când au fost încasate și au făcut parte din baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale pe lângă alte venituri decât salariile tarifare înscrise în carnetele de muncă, valorificate conform art. 165 alin. (1) . ... 20. Prin încheierea pronunțată la această dată, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. ... ...