Decizia CCR nr. 598/2019Punctul 18

18. Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (3) , (4) și (5) din Constituție privind principiul securității raporturilor juridice, principiul separației puterilor în stat, respectiv principiul supremației legii, Avocatul Poporului menționează cadrul legal al acreditării școlilor doctorale și arată că acesta prevede norme juridice imperative, sub formă de proceduri, termene și sancțiuni exprese. Acreditarea este acea modalitate de asigurare a calității prin care se certifică respectarea standardelor pentru funcționarea organizațiilor furnizoare de educație și a programelor lor de studii, potrivit art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației. Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive: a) autorizarea de funcționare provizorie, care acordă dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii; b) acreditarea, care acordă alături de drepturile prevăzute de lege și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării și de a organiza, după caz, examen de absolvire, licență, masterat, doctorat [conform art. 29 alin. (3) și (4) din același act normativ]. Procedura de acreditare este prevăzută de art. 31 din același act normativ, iar consecințele juridice ale neîndeplinirii standardelor de calitate sunt stabilite de art. 34. În vederea acreditării, fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, pe baza performanței și a capacității instituționale. Fiecare școală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani, iar în baza rezultatelor evaluării, agenția evaluatoare propune Ministerului Educației Naționale acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat (art. 158 din Legea nr. 1/2011). Studiile de doctorat se supun evaluării externe, în vederea acreditării, evaluare care cuprinde: a) evaluarea capacității instituționale a organizației furnizoare de educație; b) evaluarea eficacității educaționale a organizației furnizoare de educație; c) evaluarea managementului calității la nivel instituțional; d) evaluarea calității programelor de studiu oferite; e) evaluarea concordanței dintre evaluarea internă și situația reală; f) evaluarea comparativă interinstituțională a aceluiași tip de program de studiu oferit de diferite organizații furnizoare de educație (art. 13 din același act normativ). Termenul de depunere a cererii în vederea acreditării este de 2 ani de la data absolvirii primei promoții, sub sancțiunea ridicării autorizației de funcționare provizorie de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, potrivit art. 31 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005. ...