Decizia ÎCCJ nr. 326/2025 (HP)Punctul VIII

VIII. Punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 41. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat un punct de vedere prin care a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării ce face obiectul cauzei pendinte, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, argumentând, totodată, în sensul că dispozițiile art. 100^1 din Legea nr. 273/2004, introduse prin art. I pct. 32 din Legea nr. 268/2020, sunt aplicabile și în situația în care hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 268/2020. ... 42. În acest sens Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat faptul că scopul acordării și natura indemnizației de sprijin în discuție sunt de a satisface nevoile speciale ale copiilor adoptați, care se încadrează în categoriile prevăzute de lege, esența reglementării care le consacră fiind aceea de instituire a unor măsuri de ocrotire și protecție pe care statul le asigură minorilor, în raport cu obligația prevăzută de art. 49 din Constituția României. ... 43. Astfel, din perspectiva copiilor adoptați, aflați în situațiile indicate în cuprinsul art. 100^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 273/2004, acordarea indemnizației de sprijin pe care noua lege o consacră reprezintă un efect al adopției, iar, din punctul de vedere al aplicării temporale a acestor dispoziții în privința adopțiilor încuviințate prin hotărâri judecătorești definitive/irevocabile anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, acordarea indemnizației de sprijin prevăzute de noua lege se înfățișează drept un efect viitor al unei situații juridice născute anterior intrării sale în vigoare, situație juridică derivată din adopție și care subzistă după intrarea în vigoare a legii noi. ... 44. În opinia Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în situația vizată de sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, legea nouă consacră, în temeiul dispozițiilor art. 6 alin. (6) din Codul civil, un efect viitor al situației juridice derivate din adopție, astfel încât prevederile normative supuse analizei prin sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de instanța de trimitere se aplică și în privința adopțiilor încuviințate anterior intrării în vigoare a legii noi. ... 45. Aspectele de drept intertemporal pe care le presupune soluționarea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile pendinte conțin elemente de specificitate și diferență față de cele soluționate prin deciziile în interesul legii nr. 16/2022 și nr. 12/2023, întrucât, în cauzele în care s-au pronunțat aceste decizii, situațiile juridice analizate constituiau facta praeterita, ale căror efecte s-au produs/s-au consumat în totalitate sub imperiul vechii legi, iar acestora noua lege nu le era aplicabilă, întrucât, în caz contrar, s-ar fi încălcat principiul neretroactivității legii. ... 46. Nu în ultimul rând, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că interpretarea și aplicarea legii în sensul propus nu generează o încălcare a deciziilor nr. 818-nr. 821 din 3 iulie 2008 ale Curții Constituționale a României, întrucât soluția propusă nu conduce la substituirea instanțelor de judecată în atribuțiile legiuitorului pozitiv ori în competențele Curții Constituționale, ea rezultând din regulile specifice de soluționare a conflictului legilor civile în timp într-o situație specifică, ce se încadrează în una dintre ipotezele prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil. ... ...