Decizia ÎCCJ nr. 326/2025 (HP)Punctul XII

XII. Înalta Curte de Casație și Justiție examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, constată următoarele: 57. Instanța supremă reține că prezenta sesizare a fost formulată în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă. ... XII.1. Asupra admisibilității sesizării 58. Prealabil cercetării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 59. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudența instanței supreme dezvoltată pe marginea mecanismului procedural în discuție, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; chestiunea de drept să fie reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu; chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să prezinte caracter de noutate; chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 60. Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege. ... 61. Astfel, sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea cauzei în recurs, conform art. 96 pct. 3 din Codul de procedură civilă raportat la art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. ... 62. Condiția de admisibilitate referitoare la legătura de dependență dintre chestiunea de drept și soluționarea cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită, în contextul în care prin cererea de recurs s-a criticat modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 100^1 alin. (5) din Legea nr. 273/2004, atunci când adopția a fost încuviințată prin hotărâre judecătorească care a rămas definitivă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020. ... 63. Cerința nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție este îndeplinită, în condițiile în care nu există dezlegări de principiu ale acelorași chestiuni de drept sau ale unor chestiuni similare date de instanța supremă în cadrul acestei competențe specifice de asigurare a practicii unitare la nivelul tuturor instanțelor judecătorești din țară prin mecanismele reglementate de lege în acest scop - hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și, respectiv, recursul în interesul legii. ... 64. Este îndeplinită și condiția noutății chestiunii de drept. După cum s-a reținut în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, această condiție este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial ori dacă se impun anumite clarificări, într-un context legislativ nou sau modificat față de unul anterior, de natură să impună reevaluarea sau reinterpretarea normei de drept analizate (Decizia nr. 4/2014; Decizia nr. 13/2015; Decizia nr. 41/2016; Decizia nr. 29/2021; Decizia nr. 62/2021; Decizia nr. 64/2021; Decizia nr. 76/2021; Decizia nr. 5/2023; Decizia nr. 7/2023; Decizia nr. 22/2023; Decizia nr. 44/2023¸ Decizia nr. 2/2024; Decizia nr. 4/2024). ... 65. Această condiție de admisibilitate decurge în prezenta cauză din caracterul relativ recent al Legii nr. 268/2020 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1140 din 26 noiembrie 2020. Prevederile art. I pct. 32 din această lege, prin care a fost introdus în Legea nr. 273/2004 cap. VIII^1, având denumirea „Dispoziții privind susținerea și stimularea adopției interne“, au intrat în vigoare la data de 26.03.2021, în temeiul dispozițiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 268/2020. ... 66. În temeiul dispozițiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 268/2020, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 798/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 5 august 2021, prin care a fost modificată și înlocuită anexa la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016. ... 67. În cuprinsul art. 80 - 84 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 579/2016, în aplicarea dispozițiilor art. 100^1 din legea anterior menționată, a fost detaliată procedura de plată a măsurilor pentru susținerea și stimularea adopției interne. ... 68. Dispozițiile art. 83 alin. (1) din normele precizate mai sus, pe baza cărora putea fi justificată excluderea de la acordarea măsurilor de sprijin a persoanelor care au copii adoptați și ale căror adopții au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, au fost anulate definitiv la data de 24.04.2024 (data pronunțării Deciziei nr. 2.431/2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile declarate împotriva Sentinței nr. 416/2022 a Curții de Apel Timișoara), iar hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a dispus anularea parțială a actului administrativ cu caracter normativ a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 19 septembrie 2024. ... 69. Astfel, după data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Sentinței civile nr. 416/2022 a Curții de Apel Timișoara, dispozițiile art. 83 alin. (1) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 579/2016, nu mai pot constitui temei pentru a se refuza accesul la indemnizația de sprijin prevăzută de art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 în ipoteza adopțiilor încuviințate prin hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020. ... 70. Evoluțiile recente conturează premisele unui nou context juridic și, deci, ale caracterului de noutate al problemei de drept, în care apare necesitatea reevaluării interpretărilor jurisprudențiale anterioare, care s-au raportat, în ceea ce privește acordarea indemnizației de sprijin aflate în discuție, la o limitare rezultată din prevederile conținute în normele metodologice, anulate definitiv prin hotărâre a instanței de contencios administrativ. ... 71. În fine, este îndeplinită și cerința potrivit căreia chestiunea de drept vizată de întrebare este reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu. ... 72. Noțiunea de „chestiune de drept“, deși nu este definită de legiuitor, presupune în mod necesar o „problemă de drept reală și veritabilă“, în sensul ca „norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară“ și să fie „legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare“ (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, paragraful 37; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 46 etc.). ... 73. Prin prisma acestor repere de principiu se consideră relevant pentru verificarea acestei cerințe de admisibilitate că atât jurisprudența colectată, cât și opiniile teoretice exprimate de judecătorii instanțelor consultate dovedesc existența unor puncte de vedere pertinente ce susțin fiecare variantă de rezolvare a conflictului de norme; în plus, apare ca iminentă conturarea unei jurisprudențe neunitare asupra chestiunii de drept sesizate, astfel încât, având în vedere și argumentele necesar a fi cântărite în cadrul operațiunii de interpretare la care se raportează instanța de trimitere, este îndeplinită și cerința ca problema de drept să ridice dificultatea ce face necesară intervenția Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 74. În considerarea tuturor argumentelor expuse se constată că mecanismul reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă poate fi utilizat, sesizarea fiind admisibilă. ... ... XII.2. Asupra fondului sesizării 75. Prin dispozițiile art. I pct. 32 din Legea nr. 268/2020 s-a introdus în Legea nr. 273/2004 cap. VIII^1 (art. 100^1-art. 100^6), având denumirea „Dispoziții privind susținerea și stimularea adopției interne“. ... 76. Astfel, au fost reglementate diferite stimulente financiare menite să susțină și să stimuleze persoanele care adoptă copii aflați în sistemul de protecție. Aceste stimulente financiare sunt stabilite în raport cu indicatorul social de referință, valoarea lor nominală crește progresiv și se acordă în considerarea adopției copiilor de o anumită vârstă (3-6 ani sau peste 7 ani), adopției copiilor cu handicap ușor sau mediu sau, după caz, a copiilor cu handicap accentuat sau grav, infectați cu HIV sau bolnavi SIDA, precum și a copiilor care fac parte dintr-un grup de frați, adoptabili împreună. ... 77. Potrivit dispozițiilor art. 100^1 alin. (5) din Legea nr. 273/2004, indemnizația de sprijin în discuție „se acordă începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției și încetează fie la dobândirea capacității depline de exercițiu de către copilul adoptat, fie în luna în care a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia. La cererea adoptatului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu, dacă acesta își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, sprijinul financiar poate fi acordat pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se putea depăși vârsta de 26 de ani.“ ... 78. În ceea ce privește data de la care se acordă indemnizația de sprijin, dispozițiile art. 80 alin. (3) teza finală din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 579/2016, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 798/2021, arată că, în situația în care cererea de acordare a indemnizației de sprijin este formulată după mai mult de 30 de zile de la data la care hotărârea de încuviințare a adopției a rămas definitivă, sumele aferente ajutorului financiar se acordă începând cu luna ulterioară depunerii cererii. ... 79. Astfel cum s-a indicat anterior, dispozițiile art. 83 alin. (1) din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, din care rezultă că dreptul la indemnizația de sprijin este recunoscut în privința persoanelor care au adoptat copii aflați în ipotezele prevăzute de art. 100^1 din legea sus-menționată doar atunci când hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă după data intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, au fost anulate definitiv printr-o hotărâre judecătorească pronunțată de instanțele de contencios administrativ, iar hotărârea de anulare a fost publicată în Monitorul Oficial al României. ... 80. Problema de drept susceptibilă de a primi interpretări diferite este cea a aplicării în timp a art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, cu referire la situația în care hotărârea judecătorească de încuviințare a rămas definitivă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 268/2020. ... 81. Așa cum s-a reținut în jurisprudența anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aplicarea în timp a normelor juridice este guvernată de principiul neretroactivității legii noi, consacrat la nivel constituțional de art. 15 alin. (2) din Constituția României, principiul aplicării imediate a legii noi și principiul supraviețuirii legii vechi. ... 82. Din punctul de vedere al regulilor de aplicare a legii civile în timp, reglementarea de bază o constituie art. 6 din Codul civil, potrivit căruia: + Articolul 6 (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. (...) (5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. (6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi. ... 83. Pornind de la clasificarea tradițională a situațiilor juridice în facta praeterita (faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situații juridice, realizate în întregime înainte de intrarea în vigoare a legii noi, precum și efectele produse de acea situație juridică înainte de acest moment), facta pendentia (situațiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a legii noi) și facta futura (situațiile juridice care se vor naște, modifica sau stinge după intrarea în vigoare a legii noi, precum și efectele viitoare ale situațiilor juridice trecute), s-a statuat că efectele unei situații juridice vor fi cele stabilite de legea în vigoare în momentul în care se realizează fiecare efect în parte (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Decizia nr. 16 din 3 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1087 din 10 noiembrie 2022, paragrafele 44-51). ... 84. În acest sens Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a reținut că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi“. ... 85. Prin urmare, este important a se distinge între consecințele și efectele deja trecute sau complet epuizate ale unor situații juridice anterioare și consecințele și efectele viitoare ale acestor situații juridice, adică nerealizate în momentul intrării în vigoare a legii noi. ... 86. În raport cu aceste argumente de ordin general, pe deplin aplicabile în soluționarea prezentului demers, și luând în considerare, totodată, scopul reglementării și modul în care norma juridică supusă interpretării se încadrează în contextul normativ rezumat mai sus, concluzia este aceea că interpretarea potrivit căreia dispozițiile art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 sunt aplicabile în situația în care hotărârea judecătorească de încuviințare a rămas definitivă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 268/2020 este în acord cu spiritul și litera legii. ... 87. Trei condiții cumulative trebuie întrunite pentru ca legea nouă să fie aplicabilă în cazul efectelor juridice ale unor situații în curs de realizare: – să fie vorba de o situație legală expres prevăzută de art. 6 alin. (6) din Codul civil; ... – situația juridică respectivă, mai exact, calitatea de minor, soț, copil, adoptat, proprietar, vecin etc. să subziste la data intrării în vigoare a legii noi; ... – de existența situației respective legea nouă să condiționeze și, astfel, să lege efectele juridice viitoare. ... ... 88. Or, toate aceste cerințe apar ca fiind îndeplinite în situația de față. ... 89. Scopul acordării indemnizației de sprijin prevăzute de art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 este acela de a satisface nevoile speciale ale copiilor adoptați, care se încadrează în categoriile prevăzute de lege, esența reglementării care le consacră fiind aceea de instituire a unor măsuri de ocrotire și protecție pe care statul le asigură minorilor, în raport cu obligația prevăzută de art. 49 din Constituție. ... 90. Dreptul în discuție este o măsură de ocrotire stabilită de legiuitor în considerarea situației speciale a copiilor adoptați, aspect care rezultă atât din indicarea, în cuprinsul dispozițiilor legale care consacră indemnizația de sprijin, a situațiilor speciale în care se află copiii adoptați (copii care au stat o perioadă mai mare de timp în sistemul de protecție specială; copii cu dizabilități; copii care aparțin unor grupuri de frați), cât și din împrejurarea că, după dobândirea capacității depline de exercițiu, cererea de acordare a indemnizației de sprijin trebuie formulată de copilul adoptat, iar sumele aferente sunt acordate adoptatului, dacă acesta se află în continuarea studiilor la forma de învățământ de zi. ... 91. Din perspectiva copiilor adoptați, aflați în situațiile indicate în cuprinsul art. 100^1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 273/2004, acordarea indemnizației de sprijin pe care noua lege o consacră reprezintă un efect al adopției, iar, din punctul de vedere al aplicării temporale a acestor dispoziții în privința adopțiilor încuviințate prin hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, acordarea indemnizației de sprijin prevăzute de noua lege se înfățișează drept un efect viitor al unei situații juridice născute anterior intrării sale în vigoare, situație juridică derivată din adopție și care subzistă după intrarea în vigoare a legii noi. ... 92. Pe cale de consecință, în ipoteza vizată de sesizarea pentru dezlegarea chestiunii de drept, problema juridică de aplicare a legii civile în timp trebuie soluționată în lumina dispozițiilor art. 6 alin. (6) din Codul civil, care consacră regula aplicării imediate a legii civile noi efectelor viitoare ale unor situații juridice durabile în timp derivate din adopție. ... 93. Astfel, principiul aplicării imediate a legii noi permite segmentarea situației juridice în mai multe efecte juridice care au individualitate proprie, față de care se poate realiza o distincție între efecte consolidate ori epuizate înainte de intrarea în vigoare a legii noi, care nu pot fi supuse acesteia, și celelalte efecte, care, ca regulă, sunt supuse legii noi, fără ca acest lucru să încalce principiul neretroactivității. ... 94. Modificarea regimului adopției este, în principiu, de imediată și generală aplicare, pentru a asigura principiul egalității în drepturi a copiilor. ... 95. Din conținutul prevederilor art. 100^1 din Legea nr. 273/2004 rezultă că indemnizația de sprijin se acordă adoptatorului sau familiei adoptatoare pentru fiecare copil care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de adopție îndeplinește condițiile prevăzute de alin. (1) al acestui articol, fără a exista o prevedere expresă care să excludă ipoteza în care aceste hotărâri judecătorești au rămas definitive anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020. ... 96. Așadar, legiuitorul a înțeles să acorde indemnizația de sprijin tuturor adoptatorilor unui copil care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) -(2) din art. 100^1 din Legea nr. 273/2004, singura diferență fiind data de la care se poate acorda acest drept. ... 97. În situația în care adopțiile au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020, în această ipoteză, în temeiul dispozițiilor art. 80 alin. (1) teza finală din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 579/2016, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 798/2021, indemnizația de sprijin se acordă începând cu luna imediat următoare depunerii cererii (această dată fiind, în mod invariabil, ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020), iar nu de la data încuviințării adopției, fiind respectat principiul neretroactivității legii, astfel cum este consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 6 alin. (1) din Codul civil. ... 98. Concluzionând, în prezenta sesizare, în temeiul dispozițiilor art. 6 alin. (6) din Codul civil, legea nouă, art. 100^1 din Legea nr. 273/2004, care consacră un efect viitor al situației juridice derivate din adopție, se aplică și în privința adopțiilor încuviințate anterior intrării în vigoare a legii noi. ... 99. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ...