Decizia CCR nr. 505/2019Punctul 48

48. În ceea ce privește competența Parlamentului de a acorda scutiri/facilități/eșalonări de la plata unor creanțe bugetare, Curtea, prin Decizia nr. 683 din 23 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 19 ianuarie 2017, a statuat că: „Este dreptul exclusiv al legiuitorului de a acorda scutiri/facilități/eșalonări în legătură cu plata acestor creanțe, însă, în cadrul acestei competențe, legiuitorul trebuie să respecte principiul egalității“ [paragraful 33]. „În acordarea regimului de scutiri/facilități, legiuitorul este ținut de o condiție de rezonabilitate (est modus in rebus), în sensul că aplicarea unui tratament juridic diferențiat [...] trebuie să fie unul justificat, iar criteriul care trebuie avut în vedere în aprecierea acestui caracter ține chiar de obligațiile din contractul la care părțile au consimțit“ [paragraful 33]. Scutirea unei entități de la obligația de restituire a unei despăgubiri/prime plătite de stat în condițiile în care i s-au acordat două astfel de despăgubiri/prime, dintre care una nelegal, fără ca despăgubirea/prima să fi fost datorată pentru activitățile viitoare ce trebuie executate în considerarea vreunui contract, „apare ca fiind o abatere de la principiul egalității, scutirile putând fi aplicate numai în privința beneficiarilor unor sume de bani plătite necuvenit în executarea contractului și în considerarea cărora părțile au convenit contractul“. În caz contrar, se ajunge la încălcarea „principiului egalității între beneficiarii de proiecte, constituind premisa normativă pentru îmbogățirea fără justă cauză a beneficiarilor legii criticate“ [paragraful 35]. Curtea a stabilit că numai beneficiarii unor contracte de finanțare ce presupun prestații viitoare realizate în considerarea obiectului contractului pot fi îndreptățiți la diverse facilități din partea statului, dar și aceștia numai în măsura în care statul apreciază ca necesară o atare măsură [paragraful 36]. ...