Decizia CCR nr. 465/2019Punctul 38

38. Curtea reține că o atare revizuire constituțională vine în conflict cu concepția de ansamblu a legiuitorului constituant originar în privința posibilității și modului de acordare a grațierii. Astfel, acesta a limitat inițiativa legislativă a cetățenilor cu privire la grațiere, lăsând doar posibilitatea deputaților/senatorilor/ Guvernului de a iniția în acest sens o propunere legislativă/un proiect de lege [art. 74 alin. (2) din Constituție]. Această inițiativă a fost reglementată numai în competența reprezentanților aleși ai poporului, membri ai Parlamentului, și a autorităților statului, Guvernul, tocmai pentru a nu permite o apreciere emoțională/subiectivă din partea cetățenilor și de a elimina posibilitatea inițierii unei astfel de propuneri legislative chiar de către subiectele vizate prin acestea. Prin urmare, atât inițierea, cât și adoptarea sa țin de apanajul statului. Totodată, legiuitorul constituant originar, din moment ce a recunoscut o asemenea atribuție în sarcina statului, a recunoscut-o în plenitudinea sa, ceea ce înseamnă că grațierea colectivă a fost reglementată ca o măsură ce privește totalitatea infracțiunilor. Astfel, o asemenea interdicție, limitând în final prerogativa statului de a acorda grațierea individuală, aduce o gravă atingere principiului egalității cetățenilor, cu consecința creării, în mod artificial, a unor situații juridice diferite, ce aduc în prim plan stigmatizarea socială a unei categorii de cetățeni. Luându-se prerogativa statului de a asigura o situație de egalitate juridică între persoanele condamnate, se ajunge la aplicarea unui tratament juridic de nivel constituțional diferit unor persoane aflate în aceeași situație juridică. Faptul că aceste persoane au comis infracțiuni de drept comun diferite reprezintă numai un element circumstanțial căruia nu i se pot asocia consecințe juridice în planul grațierii individuale. Acesta nu este un criteriu obiectiv și rațional care să justifice un tratament diferențiator, din contră, indică faptul că trebuie să se aplice același tratament juridic. Prin urmare, reconfigurarea arhitecturii constituționale în privința grațierii individuale nu ține, așadar, numai de regimul instituțiilor statului din moment ce produce efecte directe asupra principiului egalității, premisă a asigurării drepturilor și libertăților fundamentale. ...