Decizia CCR nr. 399/2019Punctul 13

13. Analizând din această perspectivă textele de lege criticate, Curtea reține că acestea reglementează un caz de incompatibilitate a executorului judecătoresc, prin trimiterea la cazurile de incompatibilitate a judecătorului, respectiv cazul în care există elemente, altele decât cele reglementate expres prin art. 42 pct. 1-12 din Codul de procedură civilă, ce nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa. În legătură cu susținerile referitoare la lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reține că acesta nu trebuie analizat în mod izolat, ci în corelație cu celelalte 12 puncte cuprinse în aceeași prevedere legală, care reglementează tot atâtea elemente concrete care pot conduce la incompatibilitatea judecătorului, respectiv, în prezenta cauză, a executorului judecătoresc. Din acest punct de vedere, includerea, la pct. 13, și a „altor elemente“ care pot naște îndoieli cu privire la imparțialitate reprezintă o veritabilă normă de protecție a persoanei care formulează cererea de recuzare, prin lărgirea sferei cazurilor de incompatibilitate cu orice alte elemente concrete care pot fi probate, de către persoana interesată, a fi de natură a prilejui îndoieli asupra imparțialității executorului judecătoresc. ...