Decizia ÎCCJ nr. 102/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 27. Curțile de apel Alba Iulia, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Pitești, Ploiești și Timișoara au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, iar curțile de apel București, Brașov, Iași și Suceava au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni. ... 28. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că perioada 1.04.2001-20.08.2021 este încadrată ope legis în condiții speciale de muncă în temeiul dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 197/2021, indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de către fostul angajator, conform legislației anterioare. ... 29. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: curților de apel Constanța - Secția I civilă [o decizie definitivă, care privește însă categoria profesională reglementată de art. 30 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010], Craiova - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale (trei decizii definitive), Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (practică unanimă schimbată în acest sens în urma publicării Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 28 din 3 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 iulie 2024); Oradea - Secția I civilă (o decizie definitivă); Pitești - Secția I civilă (o decizie definitivă); Ploiești - Secția I civilă [două decizii definitive, dintre care una privește însă grupa profesională reglementată la art. 30 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010] și Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale (trei decizii definitive) și al tribunalelor Hunedoara - Secția I civilă (trei sentințe civile nedefinitive); Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (o sentință civilă definitivă); Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (o sentință civilă nedefinitivă); Bihor - Secția I civilă (o sentință civilă nedefinitivă); Vâlcea - Secția I civilă (trei sentințe civile nedefinitive); Dâmbovița - Secția I civilă (patru sentințe civile definitive prin neapelare) și Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale (o sentință civilă nedefinitivă). ... 30. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, comunicate de următoarele instanțe: curțile de apel Iași și Suceava și tribunalele București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Brașov, Buzău - Secția I civilă, Iași - Secția I civilă și Vaslui. ... 31. În susținerea acestei opinii au fost invocate Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 2/2023 și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 28/2024. ... 32. S-a reținut, de asemenea, că o interpretare contrară ar goli de conținut Legea nr. 197/2021, fiind susținută de adoptarea ulterioară a Legii nr. 74/2022, prin care s-a urmărit compensarea pentru viitor a inconvenientelor rezultate din desfășurarea activității profesionale în locuri de muncă pe care legiuitorul le încadrează ca fiind ope legis activități profesionale în condiții speciale. ... 33. Acordarea unor beneficii pentru munca prestată anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 nu poate fi echivalată cu retroactivitatea legii, deoarece aceste beneficii sunt valorificate după intrarea legii în vigoare, pentru viitor. Principiul neaplicării retroactive a legii trebuie interpretat în sensul de a nu se impune sarcini sau a nu se aplica efecte defavorabile cetățeanului pentru trecut, în temeiul unei legi noi, și nicidecum de a nu se recunoaște, pentru trecut, beneficii în favoarea acestuia. ... 34. Au fost invocate și considerentele reținute de Curtea Constituțională a României prin deciziile nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021 (paragraful 18), și nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020 (paragraful 50). ... 35. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că perioada 1.04.2001-20.08.2021 nu poate fi încadrată ope legis în condiții speciale de muncă în temeiul dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 197/2021, indiferent de condițiile în care a fost încadrată activitatea de fostul angajator, conform legislației anterioare. ... 36. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: tribunalelor Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale (cinci sentințe civile nedefinitive; trei sentințe civile definitive) și Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale (o sentință civilă nedefinitivă). ... 37. În susținerea acestei opinii s-a arătat că legiuitorul nu a prevăzut asimilarea în condiții speciale de muncă a perioadei lucrate începând cu 1.04.2001, în condițiile art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, așa cum a procedat în cazul activității prestate până la 1.04.2001, în grupa I/a II-a de muncă, în condițiile art. 30 alin. (1) lit. i) din același act normativ. ... 38. Prin urmare, în baza dispozițiilor introduse în Legea nr. 263/2010 prin Legea nr. 197/2021, perioada lucrată începând cu 1.04.2001 și până la data intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 nu reprezintă stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă, în lipsa achitării contribuțiilor de asigurări sociale pentru activitatea prestată în condiții speciale de muncă. ... 39. Au fost invocate în susținerea acestei orientări jurisprudențiale dispozițiile art. 158 alin. (3^1) - (5) , art. 10 și art. 166 din Legea nr. 263/2010. ... 40. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice. ... 41. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...