Decizia ÎCCJ nr. 327/2025 (HP)Punctul VI

VI. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 29. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală s-au solicitat punctele de vedere ale instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 30. Într-o primă opinie s-a susținut că utilizarea informațiilor dobândite în exercitarea atribuțiilor de serviciu este indispensabilă pentru realizarea elementului material, inclusiv în prima ipoteză a infracțiunii. ... 31. Un prim argument în susținerea acestei teze este oferit de analiza gramaticală a textului, întrucât condiția suplimentară referitoare la utilizarea informațiilor dobândite în exercitarea funcției, atribuției sau însărcinării este separată prin virgulă de restul textului, fiind plasată în mod clar după sintagma „tranzacții financiare“. În cadrul acestei abordări argumentaționale, prin segmentarea construcției normative, se identifică elementele materiale - efectuarea și încheierea, sub forma unui subiect multiplu care se raportează la predicatul „sunt pedepsite“. În scenariul contrar, absența virgulei ar fi clarificat complet aspectele referitoare la modul de interpretare, sugerând că sintagma problematică s-ar raporta exclusiv la propoziția principală anterioară. ... 32. Cel de-al doilea aspect avut în vedere se referă la respectarea normelor de tehnică legislativă. În esență, adoptarea interpretării conform căreia interdicția privind utilizarea funcției, atribuției sau însărcinării ar fi aplicabilă exclusiv celei de-a doua ipoteze normative ar implica faptul că același articol reglementează două infracțiuni distincte. În mod corespunzător, astfel de situații ar necesita redactarea unor articole sau alineate separate, pentru a asigura coerența și claritatea reglementării juridice. ... 33. Totodată, apelând la o interpretare sistematică, s-a arătat că aceste infracțiuni sunt catalogate ca fiind infracțiuni de corupție. Pe acest palier de argumentare, cele două modalități normative sunt similare și au fost incluse în același text, iar valoarea socială este comună, vizând protejarea eficienței funcționării serviciului public. ... 34. A fost invocat și principiul ultima ratio, conform căruia intervenția dreptului penal trebuie să fie utilizată doar ca o măsură de ultimă instanță, atunci când alte ramuri ale dreptului sau alte mijloace de reglementare socială nu sunt suficiente pentru a proteja valorile fundamentale ale societății. ... 35. Într-o altă opinie (majoritară) s-a apreciat că în cazul infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 este necesar să fie îndeplinită condiția utilizării de informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale doar pentru varianta alternativă a săvârșirii faptei prin încheierea de tranzacții financiare. ... 36. În argumentarea acestui punct de vedere, instanțele au evidențiat că problema care face obiectul întrebării a fost antamată de Curtea Constituțională în mai multe decizii, cea mai recentă fiind Decizia nr. 210 din 7 aprilie 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 7 septembrie 2022. ... 37. Analizând latura obiectivă a primei teze a infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, Curtea nu a reținut că una dintre condițiile elementului constitutiv ar fi aceea ca actele de comerț să aibă la bază folosirea de informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării funcționarului. Din redactarea textului a rezultat că norma este una cu conținut alternativ, fiecare dintre variantele alternative ale elementului material având propria condiție esențială - operațiunile financiare, ca acte de comerț, să fie incompatibile cu funcția, iar încheierea de tranzacții financiare să se facă utilizând informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării funcționarului. Interpretarea este susținută de modul de redactare a normei, întrucât se observă inserarea unei condiții esențiale explicite după prima teză, care nu mai este reluată în cuprinsul celei de-a doua teze. Or, este dificil de crezut că legiuitorul ar impune o dublă condiționare pentru actele de comerț, însă o unică condiționare pentru încheierea de tranzacții financiare. ... 38. Față de diferența dintre cele două noțiuni, s-a susținut că legiuitorul a apreciat că însăși efectuarea de acte de comerț, înțelese ca acte de speculă sau acțiuni de intermediere în circulația bunurilor, făcute în mod organizat, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prezintă un nivel de gravitate care justifică intervenția legii penale. ... ...