Decizia ÎCCJ nr. 327/2025 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere motivat al completului de judecată 16. Pentru a preîntâmpina o eventuală antepronunțare în privința apelului formulat, instanța de trimitere a prezentat argumentele esențiale care fundamentează cele două opinii conturate. ... 17. Într-o primă opinie s-a reținut că simpla efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, nu determină, prin ea însăși, existența elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 12 din Legea nr. 78/2000, ci efectuarea de operațiuni financiare are relevanță penală și poate constitui elementul material al infracțiunii analizate numai dacă fapta este săvârșită ca act de comerț, dacă operațiunile financiare sunt incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană și dacă sunt săvârșite în scopul determinat de legiuitor. ... 18. În susținerea acestui punct de vedere s-a făcut trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 252 din 23 aprilie 2019^1, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000, în cuprinsul căreia, în esență, s-a reținut că, pentru ca efectuarea de operațiuni financiare să constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii, norma criticată impune realizarea a două cerințe esențiale: operațiunile financiare (operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale) să fie efectuate ca acte de comerț, deci să constituie un act de speculă sau o acțiune de intermediere în circulația bunurilor, făcută în mod organizat, și aceste operațiuni financiare, ca acte de comerț, să fie incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește respectiva persoană. Interzicerea unor asemenea operațiuni financiare, ca acte de comerț, are ca finalitate atât asigurarea respectării principiilor economiei de piață și a libertății economice, cât și protejarea demnității persoanelor care ocupă anumite funcții/atribuții/însărcinări publice, obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 constituindu-l ocrotirea relațiilor sociale referitoare la onestitatea persoanelor care, în considerarea funcției, atribuției sau însărcinării primite, trebuie să se abțină de la efectuarea de astfel de operațiuni. ^1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 14 iunie 2019. ... 19. Prin decizia precitată, instanța de contencios constituțional a mai reținut că o altă condiție pentru existența infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 este reprezentată de scopul pentru care se efectuează operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, și anume acela de a obține pentru sine sau pentru altul bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fără a avea relevanță dacă scopul a fost sau nu atins. Prin urmare, doar modalitatea de realizare a elementului material al infracțiunii în cea de-a doua ipoteză impune utilizarea informațiilor obținute în virtutea funcției îndeplinite. ... 20. În altă opinie s-a susținut că, în varianta prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, conținutul incriminării nu se limitează la comiterea elementului material prin simpla încălcare a unei stări de incompatibilitate, ci este aplicabilă și condiția atașată elementului material al infracțiunii prevăzute de teza a II-a, respectiv aceea ca fapta să fi fost comisă prin utilizarea informațiilor obținute în virtutea funcției, atribuției ori însărcinării deținute. ... 21. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că fapta incriminată de art. 12 alin. (1) lit. a) este o infracțiune cu conținuturi alternative, deoarece elementul material al laturii obiective constă atât în efectuarea de operațiuni economice, ca acte de comerț incompatibile cu funcția, cât și în încheierea de tranzacții financiare, atunci când persoana care deține funcția folosește informațiile obținute în cadrul exercitării ei. ... 22. Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, în prima modalitate alternativă de săvârșire, poate fi comisă cu intenție directă în situația în care prevede faptul că informațiile pe care le deține îi conferă un avantaj în raport cu ceilalți operatori și chiar urmărește să obțină acest rezultat uzând de poziția privilegiată pe care se află, respectiv cu intenție indirectă, în cazul în care operatorul prevede faptul că informațiile pe care le deține în exercițiul funcției reprezintă un avantaj și nu urmărește, dar acceptă posibilitatea că ar putea fi privilegiat. În ambele situații persoana vizată cunoaște starea de incompatibilitate în care se află. ... 23. Astfel, legiuitorul prezumă că autorul faptei și-a creat avantajul față de ceilalți participanți la circuitul economic prin însăși încălcarea interdicției la care este supus, în acest caz nefiind nevoie ca acesta să și utilizeze efectiv informațiile la care are acces - această infracțiune este asimilată infracțiunii de corupție și are ca obiect juridic relațiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, care impun o atitudine corectă, onestă a persoanelor care efectuează operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinesc, ori încheie tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării lor. ... 24. Raportat la activitățile desfășurate (cele care atrag starea de incompatibilitate) s-a apreciat necesar a se stabili dacă funcția deținută este susceptibilă a-i crea autorului faptei pârghiile necesare spre a deține un avantaj față de ceilalți potențiali participanți la operațiunile financiare. Astfel, spre exemplu, un polițist care desfășoară operațiuni financiare ca acte de comerț constând în vânzarea de legume și fructe (în afara programului de lucru), deși încalcă prevederile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002, aflându-se într-o stare de incompatibilitate prevăzută de lege, nu obține un avantaj față de ceilalți participanți implicați în circuitul operațiunilor financiare din domeniul respectiv. În acest sens, în măsura în care polițistul încalcă această interdicție, fără a utiliza informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale și fără a dobândi de plano o poziție de superioritate față de ceilalți participanți la operațiuni financiare, ca acte de comerț, faptele săvârșite constituie temei pentru supunerea acestuia unei evaluări din partea Agenției Naționale de Integritate, fără a intra sub incidența Legii nr. 78/2000. ... 25. În susținerea acestei opinii s-au apreciat a fi relevante prevederile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului.“ ... 26. Astfel, se consideră că starea de incompatibilitate la care se referă art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 trebuie să îndeplinească și condițiile acestui text de lege, care reglementează cu titlu special asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției - legislație conexă Legii nr. 78/2000, tocmai în acest mod fiind făcută diferența între o stare de incompatibilitate și o infracțiune asimilată de corupție. ... ...