Decizia CCR nr. 286/2019Punctul 10

10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că rațiunea definirii funcționarului public prin raportare la persoanele enumerate la art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal nu are în vedere existența unui tratament diferențiat față de titularii dreptului de proprietate privată, ci comportamentul culpabil al unor persoane care exercită atribuții legate de realizarea obiectului de activitate în cadrul regiilor autonome, operatorilor economici sau al altor persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat. Nu este relevant, pentru analiza constituționalității noțiunii de funcționar public faptul că persoanele menționate la lit. c) administrează și bunuri aflate în proprietatea privată a statului, ci faptul că acestea exercită atribuții în cadrul unor regii autonome (care funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale) ori al unui operator economic sau al altei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat. Faptul că legiuitorul a sancționat mai sever săvârșirea acestui tip de infracțiune (abuz în serviciu) de către o persoană care își exercită atribuțiile în cadrul unui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat față de cea săvârșită de o persoană care își exercită atribuțiile în cadrul unui operator economic sau al unei persoane juridice care nu are capital majoritar de stat sau nu are capital de stat nu înseamnă o ocrotire deficitară a proprietății private a statului față de cea aparținând persoanelor fizice. Rațiunea unui astfel de tratament sancționator mai sever este aceea a periculozității sociale sporite a acestor fapte, datorată atribuțiilor acestor funcționari în cadrul unor regii autonome, operatori economici, persoane juridice care funcționează în ramuri strategice ale economiei naționale. ...