Decizia CCR nr. 286/2019Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că a fost trimis în judecată pentru pretinsa săvârșire a unei infracțiuni constând în complicitate la abuz în serviciu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 297 alin. (1) din Codul penal. Norma de incriminare vorbește despre „funcționarul public“, noțiune definită de dispozițiile art. 175 din Codul penal, astfel că excepția de neconstituționalitate vizează dispozițiile art. 297 alin. (1) corelate cu cele ale art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal, cu referire concretă la sintagma „al altui operator economic sau al altei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat“, texte aplicabile cauzei. Apreciază că, la momentul actual, prin includerea în noțiunea de funcționar public a persoanei care exercită atribuții în cadrul „altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat“, proprietatea privată a statului este protejată diferit de proprietatea privată a particularilor, prin sancționarea mai aspră a abuzului în serviciu săvârșit de funcționarul public. Or, societățile cu capital majoritar sau integral de stat sunt reglementate, ca și celelalte persoane juridice de drept privat, prin Legea nr. 31/1990, toate acționând pe piața concurențială, astfel încât nu ar trebui să existe diferențe în ceea ce privește protejarea patrimoniului lor. Mai mult, orice societate cu capital majoritar sau integral de stat se poate transforma într-o societate cu capital integral privat printr-o simplă cesiune de acțiuni. Însă, potrivit reglementării în vigoare, dacă unul dintre funcționarii unei asemenea societăți cu capital de stat ar săvârși un abuz în serviciu, cauzându-i astfel o pagubă, patrimoniul acesteia ar fi ocrotit diferit față de cel al unei alte societăți comerciale, ceea ce conduce la inechitate între cele două entități juridice. Totodată, face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 178 din 17 decembrie 1998, în ale cărei considerente s-a statuat asupra diferenței de regim sancționator între abuzul în serviciu săvârșit de un funcționar public și cel comis de o persoană care nu are această calitate. Conform jurisprudenței Curții Constituționale, valoarea socială apărată prin incriminarea abuzului în serviciu este bunul mers al activității persoanelor juridice de drept public, când subiectul activ este un funcționar public și regimul sancționator este mai sever, respectiv al activității persoanelor juridice de drept privat, cum sunt societățile (comerciale), când subiectul activ nu este un funcționar public, iar regimul sancționator este mai blând. De asemenea, una dintre urmările infracțiunii de abuz în serviciu este o pagubă adusă persoanei juridice de drept public, respectiv persoanei juridice de drept privat, iar tulburarea bunului mers al unei persoane juridice de drept public are consecințe sociale negative mai mari decât tulburarea bunului mers al unei persoane juridice de drept privat, societate (comercială). ...