Decizia CCR nr. 231/2019Punctul 6

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia precizează că nu critică, în sine, definiția noțiunii de „funcționar public“ dată de Codul penal și nici incriminarea traficului de influență, indiferent că fapta este comisă asupra unei persoane care are sau nu calitatea de funcționar public. În esență, susține că ceea ce critică, sub aspectul neconstituționalității, este faptul că, prin includerea în categoria funcționarilor publici a persoanelor care își exercită atribuțiile în cadrul „altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat“ se încalcă prevederile constituționale referitoare la egala protejare a proprietății private indiferent de titular, proprietatea privată a statului fiind privilegiată față de proprietatea privată a oricărui alt subiect de drept. Arată că una dintre urmările posibile ale infracțiunii de trafic de influență este o pagubă, regimul sancționator diferit în funcție de capitalul societăților având semnificația unei protecții superioare acordate proprietății private a statului față de proprietatea privată a oricărui alt subiect de drept. Reține că societățile cu capital majoritar sau integral de stat, alături de societățile cu capital minoritar de stat sau fără capital de stat sunt guvernate de Legea nr. 31/1990 și sunt persoane juridice de drept privat cu scop lucrativ, iar nu persoane juridice de drept public. A sancționa diferit fapta de trafic de influență săvârșită asupra unei persoane care își exercită atribuțiile în cadrul unei societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat față de aceeași faptă săvârșită asupra unei persoane care își exercită atribuțiile în cadrul unei societăți comerciale care are capital minoritar de stat ori nu are capital de stat înseamnă o violare a principiului egalității și nediscriminării, diferența de tratament juridic între societăți comerciale - toate fiind persoane juridice de drept privat cu scop lucrativ, deci aflându-se în aceeași situație juridică - fiind complet nejustificată. Totodată, reține că toate societățile comerciale acționează într-o economie de piață bazată pe concurență, statul fiind obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. Or, protecția diferită - printr-un regim sancționator mai aspru al tulburării activității lor - impusă, în mod neconstituțional, societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat față de protecția penală stabilită pentru celelalte societăți comerciale încalcă, în mod evident, principiul constituțional al egalei protejări a proprietății private indiferent de titularul acesteia. ...