Decizia CCR nr. 231/2019Punctul 9

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele penale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. În acest sens reține că valoarea protejată prin incriminarea faptei de trafic de influență o reprezintă relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu, iar nu dreptul de proprietate, fiind normală diferențierea pe care o face legiuitorul sub aspectul pragului de pedeapsă între prejudicierea bunei desfășurări a unei unități private și cea a unei unități cu capital integral sau majoritar de stat. Banii sau foloasele necuvenite, care sunt supuse confiscării, nu constituie obiectul material al infracțiunii, ci constituie bunuri dobândite prin săvârșirea acesteia. Rațiunea definirii funcționarului public prin raportare la persoanele enumerate la art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal nu are în vedere, așadar, existența unui tratament diferențiat față de titularii dreptului de proprietate privată, ci comportamentul culpabil al unor persoane care exercită atribuții legate de realizarea obiectului de activitate în cadrul regiilor autonome, operatorilor economici sau al altor persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat. ...