Decizia CCR nr. 284/2019Punctul 37

CCR · decizie de neconstituționalitate · 07.05.2019 · dosar 42.094/3/2016
Punctul 37
37. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 366 din 30 mai 2017, paragrafele 27 și 28, Curtea a reținut că Guvernul a motivat intervenția sa pe calea delegării legislative invocând argumentul că „neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 2,2% din produsul intern brut în anul 2016, ceea ce presupune un deficit bugetar în 2016 de 5% din produsul intern brut, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“. Cu alte cuvinte, „în situația neadoptării acestor măsuri în regim de urgență, deficitul bugetar în anul 2016 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va determina declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv“. Pe de altă parte, luarea acestor măsuri în regim de urgență s-a impus „având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat“, aceste elemente vizând interesul general public și constituind situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Astfel, Curtea a apreciat că cele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condițiile existenței unei situații extraordinare și urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanțe de urgență. Necesitatea identificării mijloacelor prin care să se asigure sustenabilitatea finanțelor publice, așa cum este inter alia suspendarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, și riscul ca prin neluarea acestor măsuri să sporească deficitul bugetar, cu consecința nerespectării angajamentelor pe care statul și le-a asumat în calitatea sa de membru al Uniunii Europene, reprezintă motive ce justifică intervenția legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. Prin urmare, Curtea a constatat că această critică este neîntemeiată (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 24). ...
Sursa oficială ↗