Decizia ÎCCJ nr. 292/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 29. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărui dispoziții arată că se completează. ... 30. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 31. Evaluarea elementelor prezentei sesizări relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. ... 32. Astfel, sesizarea a fost formulată într-un litigiu având ca obiect obligarea angajatorului, pârâta Direcția de Taxe și Impozite a Municipiului Piatra-Neamț, la stabilirea și acordarea către reclamanți a sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15% aplicat la salariul de bază lunar, precum și a unei despăgubiri în consecință, constând în diferențele salariale, începând cu data de 1 februarie 2023, aspecte ce determină concluzia în sensul că litigiul respectiv se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât privește drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 33. Cauza se află în curs de soluționare, în primă instanță, pe rolul Tribunalului Neamț. ... 34. Cât privește cea de-a doua condiție de admisibilitate, respectiv ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“, aceasta nu este îndeplinită. ... 35. Referitor la admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se reține că aceasta trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, întro interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare în hotărârile pronunțate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile. ... 36. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 37. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența instanței supreme referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, se consideră că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății. ... 38. În raport cu cele expuse anterior se constată că prezenta sesizare nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, întrucât nu se identifică o problemă de interpretare a dispozițiilor art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al conținutului dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare. ... 39. Un criteriu esențial pentru testarea dificultății chestiunii de drept este aptitudinea acesteia de a genera interpretări multiple, materializate într-o incipientă practică neunitară identificată la nivelul instanțelor judecătorești sau/și opinii teoretice divergente. ... 40. În urma verificării opiniilor exprimate, atât jurisprudențial, cât și teoretic, se evidențiază faptul că nu există niciun risc de jurisprudență neunitară cu privire la interpretarea normelor în discuție. Astfel, se reține că, exceptând punctul de vedere a două tribunale, în mod unanim dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 au fost interpretate în sensul că nu suprimă dreptul la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare și nu se opun de plano acordării acestuia în situația în care condițiile pentru a beneficia de acest spor sunt îndeplinite ulterior, în cursul aplicării etapizate a legii-cadru de salarizare. ... 41. Or, această convergență a punctelor de vedere exprimate întărește concluzia în sensul că norma legală incidentă în cauză este clară, accesibilă și nu ridică dificultăți de interpretare. ... 42. Punctele de vedere minoritare exprimate în cadrul opiniilor comunicate de Tribunalul Giurgiu și Tribunalul Iași nu înlătură concluzia mai sus expusă, având în vedere, pe de o parte, caracterul lor izolat, iar, pe de altă parte, faptul că, în urma lecturării acestora, reiese că inclusiv în această interpretare dispozițiile legale în discuție nu suprimă dreptul salariaților la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, însă acesta poate fi recunoscut și acordat doar în anumite condiții în considerarea normelor respective. ... 43. De asemenea, cu privire la dispozițiile art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, au fost pronunțate de instanța supremă decizii obligatorii, care conțin considerente relevante și pentru dezlegarea problemei de drept din prezenta cauză. ... 44. În acest sens se reține că, prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat asupra impactului și aspectelor pe care art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 le reglementează în legătură cu sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, relevante fiind următoarele considerente: 175. (...) Toate aceste dispoziții legale, cuprinse în ordonanțele de urgență emise anual privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, au menținut măsura de politică fiscal-bugetară în sensul plafonării cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar sau solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2019, acesta a rămas neschimbat. ... 176. Așadar, în privința sporurilor, măsura de politică fiscal-bugetară, păstrată prin acte normative succesive, a fost aceea de a menține cuantumul acestora la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. ... 177. Cum aceste dispoziții legale nu conțin nicio derogare în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare și nici nu există vreo rațiune pentru excluderea acestui spor de la aplicarea plafonării succesive, rezultă că problema de drept analizată se impune a fi rezolvată în sensul că acordarea sporului prevăzut de art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie să se realizeze cu respectarea limitei prevăzute de art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 178. Voința legiuitorului, exprimată explicit în actele normative adoptate anual în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, a fost aceea de a plafona cuantumul sporurilor prin raportare la nivelul acordat în luna decembrie 2018, măsură menținută pentru întregul interval 2019-2024. Normele juridice de plafonare au caracter general, fără a face distincție în funcție de personalul bugetar beneficiar, fără a se face referire la un anumit spor, indicându-se categoria generică a sporurilor, și fără a fi reliefată vreo rațiune care să justifice un regim derogatoriu în privința sporului pentru condiții de muncă. Așa fiind, limitarea legală a cuantumului sporurilor este aplicabilă în privința sporului pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice. ... ... 45. Decizia obligatorie menționată, pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare, prezintă repere relevante și concrete de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale cu privire la care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile, pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere, revenind acestora interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării cauzei, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu. ... ...