Decizia ÎCCJ nr. 293/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 31. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziții arată că se completează. ... 32. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 33. Evaluarea elementelor prezentei sesizări relevă întrunirea doar în parte a condițiilor de admisibilitate mai sus enunțate. ... 34. Astfel, sesizarea a fost formulată într-un litigiu având ca obiect obligarea angajatorului, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei“, la plata către reclamant (medic rezident) a drepturilor salariale constând în diferența de spor de condiții deosebit de periculoase de muncă, precum și la acordarea alimentației de protecție în natură sau, în situația în care nu mai poate fi acordată în natură, în echivalent bănesc, aspecte ce determină concluzia în sensul că litigiul respectiv se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât privește drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 35. Cauza se află în curs de soluționare, în recurs, pe rolul Curții de Apel Galați, în virtutea competenței legale conturate prin dispozițiile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă. ... 36. Referitor la prima întrebare menționată în încheierea de sesizare, respectiv stabilirea cuantumului sporului pentru condiții deosebit de periculoase pentru medicii rezidenți detașați pentru efectuarea unor stagii de pregătire în alte unități sanitare, în baza Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, prin raportare la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, se observă faptul că cerința în sensul ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept a cărei lămurire se cere nu este îndeplinită. ... 37. În legătură cu acest aspect, cu prioritate, se observă că instanța de trimitere a înțeles să facă o evocare minimală a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, referindu-se la obiectul acțiunii și motivele de apel, fără însă a prezenta în concret relevanța dezlegării solicitate în cadrul litigiului de fond și fără a indica vreo dificultate de interpretare a normei care să impună o dezlegare de principiu din partea instanței supreme. ... 38. Or, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că, prealabil sesizării instanței supreme, se impun stabilirea și evidențierea existenței unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate, și soluționarea pe fond a cauzei, întrucât numai în aceste condiții se pot demonstra utilitatea și interesul în promovarea acestui demers (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 20 octombrie 2022). ... 39. Astfel, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că această cerință legală presupune ca problema de drept să fie esențială, direct incidentă în soluționarea cauzei și raportată la limitele învestirii instanței de trimitere (Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020). ... 40. Cu alte cuvinte, hotărârea prealabilă trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra soluției ce urmează a fi pronunțată de către instanța de trimitere, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate trebuie să o aibă în cadrul soluționării litigiului, ceea ce presupune ca problema de drept ce face obiectul sesizării să fie direct incidentă pentru soluționarea cauzei (Decizia nr. 6 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 1 aprilie 2021; Decizia nr. 10 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 aprilie 2024). ... 41. În acest context, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că nu este îndeplinită condiția în discuție atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanșată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă (Decizia nr. 63 din 2 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 6 noiembrie 2023), ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (Decizia nr. 7 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 23 februarie 2023). ... 42. În cauză, în urma analizării înscrisurilor anexate încheierii de sesizare și în lipsa prezentării unor argumente pertinente de către instanța de trimitere, nu se întrevede o strânsă legătură între chestiunea de drept ce face obiectul sesizării și pretenția dedusă judecății. ... 43. La această concluzie se ajunge în urma observării aspectelor particulare ale litigiului de fond unde în cuprinsul sentinței pronunțate în primă instanță nu se face nicio referire sau interpretare a dispozițiilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, soluția de admitere a pretențiilor fiind urmarea aplicării dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Codul muncii, ce stabilesc că, pe durata detașării, salariatul beneficiază de drepturile ce îi sunt mai favorabile. ... 44. În cadrul respectivului litigiu, reclamantul, salariat detașat, a solicitat acordarea diferenței dintre sporul pentru condiții deosebit de periculoase efectiv încasat, de 55% din salariul de bază, stabilit la nivelul unității unde a fost detașat, și sporul pentru condiții deosebit de periculoase de 75% din salariul de bază, stabilit la nivelul unității de unde a fost detașat, iar prima instanță a admis pretențiile reclamantului în acest sens. Pe de altă parte, în cadrul motivelor de apel, pârâtul nu invocă în concret încălcarea dispozițiilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, ci doar susține că nu se poate depăși cuantumul sporurilor aprobate de ordonatorul de credite Consiliul Județean Galați, cu respectarea limitei de 30%, arătând că sporul solicitat trebuie limitat la valoarea aprobată și achitată la nivelul pârâtului, or, în speța respectivă, tocmai aceasta era și pretenția reclamantului, admisă de prima instanță. ... 45. În contextul în care, din perspectiva condiției ca de lămurirea chestiunii de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se impune ca admisibilitatea sesizării să fie analizată prin raportare la circumstanțele concrete ale litigiului în care a fost formulată sesizarea, în cazul prezentei sesizări se observă că aspectele litigioase din cauză nu privesc modul în care se interpretează dispozițiile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă se face referire la dispoziția normei respective în cadrul motivelor de apel. ... 46. Se reține astfel că soluționarea pe fond a cauzei nu depinde, în mod direct, de lămurirea modalității în care se interpretează dispozițiile 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 47. Referitor la cea de-a doua întrebare menționată în încheierea de sesizare, respectiv dacă alimentația de protecție prevăzută la art. 14 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 poate fi compensată în bani, se reține că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate în sensul ca sesizarea să privească o „chestiune de drept“. ... 48. Și în ceea ce privește cea de-a doua chestiune invocată în prezenta sesizare, instanța de trimitere înțelege să facă o evocare minimală a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, reiterând, în cadrul rubricii ce trebuia să cuprindă punctul său de vedere, opiniile divergente ale părților în litigiu cu privire la chestiunea în discuție, fără însă a rezulta din cuprinsul încheierii de sesizare argumentele instanței care ar susține caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce la interpretări diferite și care ar justifica admisibilitatea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 49. Referitor la admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se reține că aceasta trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare în hotărârile pronunțate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile. ... 50. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 51. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența instanței supreme referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519 și art. 520 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, se consideră că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății. ... 52. În raport cu cele expuse anterior, se constată că sesizarea ce face obiectul celei de-a doua întrebări nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, întrucât nu se identifică o problemă de interpretare a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 319/2006, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al dispozițiilor legale, care transpare din simpla lor edictare. ... 53. Un criteriu esențial pentru testarea dificultății chestiunii de drept este aptitudinea acesteia de a genera interpretări multiple, materializate într-o incipientă practică neunitară identificată la nivelul instanțelor judecătorești sau/și opinii teoretice divergente. ... 54. În urma verificării opiniilor exprimate, atât jurisprudențial, cât și teoretic, se evidențiază faptul că nu există niciun risc de jurisprudență neunitar cu privire interpretarea normelor în discuție. În acest sens, raportat la considerentele expuse în cadrul hotărârilor judecătorești comunicate de către tribunale și curțile de apel, se reține că în mod unanim s-a interpretat dispoziția în discuție în sensul că stabilește în sarcina angajatorilor o obligație de natură alimentară instituită cu scopul de a proteja salariații ce lucrează în condiții de muncă ce impun acest lucru, context în care părțile raportului de muncă nu au posibilitatea de a opta între plata contravalorii alimentației prin echivalent și executarea în natură a obligației, ci această din urmă formă de executare este singura ce corespunde scopului protecționist al normei. Desigur, în ipoteza în care angajatorul nu își îndeplinește obligația alimentară la scadență, salariatul are dreptul la executarea indirectă a obligației, prin plata contravalorii alimentației de protecție neacordate în natură, ce poate fi solicitată în cadrul mecanismului de angajare a răspunderii patrimoniale, conform dispozițiilor art. 253 din Codul muncii. ... 55. Or, această convergență a punctelor de vedere exprimate întărește concluzia în sensul că norma legală incidentă în cauză este clară, accesibilă și nu ridică dificultăți de interpretare. ... 56. Având în vedere aceste împrejurări, în contextul în care instanța de trimitere se limitează în încheierea de sesizare să expună doar opiniile diferite ale părților în litigiu cu privire la chestiunea în discuție, fără a exprima care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, se reține că revine instanței de trimitere să răspundă susținerilor diferite exprimate de părți, neputând delega aceste atribuții instanței supreme, pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 57. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...