Decizia CCR nr. 275/2019Punctul 21

21. În acest context, Curtea apreciază că nu poate fi reținută opinia Guvernului în sensul că, „în ipoteza reglementată de art. 242 alin. (2) din Codul de procedură penală, încheierea de înlocuire a măsurii preventive cu o măsură preventivă mai ușoară este, deopotrivă, o încheiere de revocare a măsurii preventive inițiale, dar și o încheiere de luare a unei noi măsuri preventive“. Astfel, revocarea măsurii preventive este reglementată de dispozițiile art. 242 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar înlocuirea măsurii preventive cu o măsură preventivă mai ușoară, de dispozițiile art. 242 alin. (2) din același act normativ. Pentru a putea fi dispusă revocarea măsurii preventive trebuie să se constate fie încetarea temeiurilor care au determinat-o, fie apariția unor împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. Spre deosebire de revocare, pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii preventive cu una mai ușoară, trebuie să se constate, în primul rând, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia, ceea ce presupune și existența unor temeiuri ce stau la baza luării unei măsuri preventive. Or, în cazul revocării măsurii preventive, tocmai aceste temeiuri nu mai subzistă, lipsa acestora determinând soluția de revocare. Totodată, în cazul înlocuirii măsurii preventive cu una mai ușoară nu asistăm la apariția unor temeiuri noi care ar determina luarea noii măsuri preventive mai ușoare, ci ne aflăm în prezența acelorași temeiuri, dar noua măsură preventivă este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1) din Codul de procedură penală. ...