Decizia CCR nr. 223/2019Punctul 18

18. Analizând evoluția soluției legislative cuprinse în art. 3 alin. (1) lit. a) -c) din Legea nr. 61/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993, Curtea constată că, inițial, Legea nr. 61/1993 prevedea același cuantum unic al alocației de stat pentru copiii de până la 18 ani, indiferent dacă aveau sau nu handicap. Ulterior, prin art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1008 din 14 noiembrie 2005, se stabilește, ca o măsură derogatorie, ca alocația de stat pentru copiii între 0-2, respectiv 0-3 ani (pentru cei cu handicap) să fie în cuantum de 200 lei de la 1 ianuarie 2007, iar Legea nr. 61/1993 continua să se aplice, ca normă generală, pentru ceilalți copii. După adoptarea Legii nr. 53/1992 privind protecția specială a persoanelor handicapate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 iunie 1992, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, și a Legii nr. 448/2006, se realiza astfel o necesară coroborare între, pe de o parte, Legea nr. 61/1993 sau, după caz, hotărârile Guvernului care stabileau cuantumul unic al alocației pentru toți copii care intrau în sfera normei generale (cu titlu exemplificativ, Hotărârea Guvernului nr. 24/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 18 februarie 1997, Hotărârea Guvernului nr. 1.360/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 10 decembrie 2002, sau Hotărârea Guvernului nr. 2.392/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.270 din 29 decembrie 2004) și, pe de altă parte, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 53/1992, art. 18 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 și art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, majorările prevăzute de aceste din urmă acte normative nefiind așadar incluse în cuantumul unic antereferit. De abia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistență socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011, art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 este abrogat și conținutul său normativ este introdus în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993. Din această evoluție legislativă au rezultat cele două cuantumuri, pe de o parte, pentru copiii între 0-2 și 0-3 ani, după caz, și, pe de altă parte, pentru cei între 2-18 și 3-18, după caz. ...