Decizia CCR nr. 225/2019Punctul 37

37. Așa cum se precizează în adresa trimisă de Secretariatul General al Guvernului la solicitarea Curții Constituționale, precum și în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016, „s-a impus adoptarea unei norme de interpretare care să clarifice voința legiuitorului, stabilind un mod unic și echitabil de salarizare a personalului care intră sub incidența acestei dispoziții. Astfel, prin norma de interpretare s-a prevăzut că prin sintagma «se stabilește la nivelul de salarizare maxim aflat în plată aferent funcțiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului» se înțelege faptul că se aplică același procent de creștere salarială pentru toate funcțiile, corespunzător nivelului maxim aflat în plată în cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Totodată, dispozițiile art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 nu s-au aplicat și nici nu puteau fi aplicate funcțiilor de demnitate publică, inspector guvernamental, consilier pentru afaceri europene și manager public, pentru următoarele considerente: – funcțiile de demnitate publică (ministru, secretar de stat și asimilații acestora) se regăsesc în toate ministerele, ceea ce presupune o salarizare unitară; ... – consilierii pentru afaceri europene și managerii publici, funcții cu statute speciale, se regăsesc atât în administrația centrală, cât și în cea locală, fiind salarizați unitar prin reglementări speciale, respectiv prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Corpului consilierilor de integrare, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcționarului public denumit manager public, precum și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcționarului public denumit manager public; ... – salarizarea funcției corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici de inspector guvernamental a fost stabilită prin Ordonanța Guvernului nr. 30/2007 prin asimilare cu salarizarea funcției de subprefect al județului categoria I, ceea ce a presupus menținerea acestei echivalări și evitarea unor diferențe salariale în situația aplicării mobilității între cele două funcții“. ... ...