Decizia CCR nr. 248/2019Punctul 18

18. Astfel, măsurile preventive dispuse de procuror în cursul urmăririi penale fac obiectul verificării judecătorului de cameră preliminară, iar, apoi, a instanței de fond. În acest sens, art. 207 alin. (2) din Codul de procedură penală prevede că, în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive dispuse în faza de urmărire penală, înainte de expirarea duratei acesteia, iar art. 207 alin. (6) din Codul de procedură penală reglementează faptul că judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și a măsurii arestului la domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestor măsuri. Totodată, potrivit art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. În mod similar, este reglementată, la art. 208 din Codul de procedură penală, verificarea măsurilor preventive în cursul judecății. Conform art. 208 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, instanța verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului, iar, potrivit alin. (4) și (5) ale aceluiași art. 208, în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune, a măsurii arestării preventive sau a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat ori dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestor măsuri. De o reglementare similară beneficiază și măsurile de siguranță cu caracter medical dispuse în cursul urmăririi penale. Astfel, conform art. 246 alin. (10) din Codul de procedură penală, dacă după dispunerea măsurii obligării provizorii la tratament medical a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, ridicarea acesteia se dispune de către judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza. De asemenea, potrivit art. 248 alin. (12) din Codul de procedură penală, dacă după dispunerea măsurii internării medicale provizorii a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, ridicarea acesteia se dispune de către judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza. ...