Decizia CCR nr. 243/2019Punctul 25

25. Dispoziții similare celor cuprinse în art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală se regăsesc în procedura de cameră preliminară, în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. În forma inițială, art. 347 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală prevedea că „Împotriva încheierii pronunțate în temeiul art. 346 procurorul și inculpatul pot face contestație în termen de 3 zile de la comunicare“. Ulterior, dispozițiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. 102 pct. 224 din titlul III al Legii nr. 255/2013, în sensul că „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1) , procurorul și inculpatul pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) -(5) “. Așadar, în această redactare, dispozițiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementau posibilitatea de a ataca pe calea contestației, separat sau cumulativ, atât modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor - caz în care contestatorul critica maniera în care cererile și excepțiile au fost, după caz, admise sau respinse de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea intermediară pronunțată în temeiul art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, în condițiile în care pentru această încheiere intermediară nu exista o cale de atac separată, ea putând face obiectul analizei în contestație numai odată cu atacarea încheierii finale ori prin încheierea finală prevăzută de art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală -, cât și modalitățile de soluționare a procedurii de cameră preliminară în baza art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală. În acest din urmă caz, contestatorul critica fie soluția de restituire a cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, fie soluția de dispunere a începerii judecății în condițiile art. 346 alin. (4) - atunci când judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularități ale rechizitoriului, dar a apreciat că acestea nu afectează posibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății, sau a exclus una sau mai multe probe administrate ori a invalidat anumite acte de urmărire penală -, fără ca, neapărat, contestatorul să critice și maniera de soluționare a cererilor și a excepțiilor formulate. Dispozițiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în forma modificată prin Legea nr. 255/2013, excludeau însă posibilitatea de a face contestație împotriva soluției prevăzute la art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căruia, dacă nu s-au formulat cereri și excepții ori nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. (2) sau (3) , judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. ...