Decizia CCR nr. 163/2019Punctul 22

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 272/2004, orice copil care, în mod temporar sau definitiv, este lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora are dreptul la măsuri de protecție alternativă, care constă în: instituirea tutelei, a măsurilor de protecție specială prevăzute de Legea nr. 272/2004 sau a adopției. Măsurile de protecție specială reglementate de actul normativ criticat sunt plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializată, iar textul de lege criticat în prezenta cauză este cuprins în capitolul III - „Protecția specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi“, secțiunea 2 „Plasamentul“ din Legea nr. 272/2004. Potrivit acestui act normativ, plasamentul este o măsură cu caracter temporar, ce poate fi dispusă la o persoană sau familie, un asistent maternal sau un serviciu de tip rezidențial, care, în accepțiunea art. 123 din Legea nr. 272/2004, se referă la toate serviciile care asigură găzduire pe o perioadă mai mare de 24 de ore, fiind organizate pe model familial și putând avea caracter specializat, în funcție de nevoile copiilor plasați. Măsura plasamentului se stabilește de către comisia pentru protecția copilului, atunci când există acordul părinților în acest sens, pentru copilul care nu poate fi lăsat în grija părinților, din motive neimputabile acestora, respectiv pentru copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și care nu răspunde penal. În cazul în care părinții nu își dau acordul pentru instituirea plasamentului, măsura se stabilește de către instanța de judecată. De asemenea, dacă se impune înlocuirea plasamentului în regim de urgență, dispus de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului, la cererea acesteia din urmă, instituirea măsurii plasamentului se stabilește de către instanța de judecată și pentru situațiile copilului ai cărui părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți sau dispăruți, când nu a putut fi instituită tutela, a copilului abuzat sau neglijat și, respectiv, a copilului găsit sau părăsit în unități sanitare (art. 60 coroborat cu art. 65 din Legea nr. 272/2004). ...