Decizia ÎCCJ nr. 47/2025 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor 24. În Dosarul nr. 2.287/1/2024, Tribunalul Galați - Secția I civilă a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, reclamanta, în calitate de judecător, intră în categoria personalului plătit din fonduri publice, deoarece este salarizată, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, de la bugetul de stat. Obiectul cauzei vizează drepturile salariale ale acestei categorii de personal plătit din fonduri publice, deoarece este vorba despre recunoașterea unei perioade suplimentare ca vechime în funcția de judecător, cu modificarea drepturilor salariale raportat la coeficienții de ierarhizare și plata drepturilor salariale raportat la această vechime. Verificând portalul instanței supreme, se constată că, până la acest moment, nu au fost formulate sesizări cu privire la această chestiune de drept și nici nu s-au pronunțat decizii de către Înalte Curte de Casație și Justiție cu privire la această chestiune de drept. Dezlegarea acestei chestiuni de drept este importantă, deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, deziderat stabilit în preambulul ordonanței incidente. ... 25. În Dosarul nr. 2.348/1/2024, Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a arătat că, față de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, este obligatorie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dosarele având ca obiect drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, chiar dacă acestea se află în primă instanță. Ca atare, reținând ca fiind îndeplinite condițiile pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, anume obiectul acțiunii de față este reprezentat de pretenția de acordare a unor drepturi de natură salarială, instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea judecății cauzei. ... 26. În Dosarul nr. 2.539/1/2024, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a reținut caracterul admisibil al prezentului demers, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că obiectul prezentului dosar („drepturi bănești spor de vechime“) se circumscrie domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024; sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanță, în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă; chestiunea de drept ce necesită a fi lămurită ridică dificultăți de interpretare a dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la art. 33 alin. (1) și art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, normele legale menționate nefiind clare în privința domeniului de aplicare și a efectelor pe care le produc, respectiv dacă, în aplicarea principiilor egalității și nediscriminării, se impune ca la stabilirea vechimii în funcție („sporul de vechime continuă în magistratură“) să fie avută în vedere perioada în care magistratul a avut calitatea de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, raportat la alți magistrați care au obținut recunoașterea aceluiași beneficiu în baza unor hotărâri judecătorești; chestiunea de drept ce necesită intervenția instanței supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și controversate. Se susține că de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor amintite depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât acțiunea are ca obiect obligarea pârâților la plata sporului de vechime continuă în magistratură (vechime în funcție) prin raportare la dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 și, implicit, la plata diferențelor salariale dintre sumele încasate și sumele rezultate în urma aplicării sporului de vechime continuă în magistratură (vechime în funcție), iar în cadrul apelului declarat de reclamant se invocă starea de discriminare în care acesta pretinde că s-ar afla, din punctul de vedere al drepturilor salariale, în raport cu magistrații-asistenți ai instanței supreme, judecători din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 și al Judecătoriei Sânnicolau Mare. Chestiunea de drept este nouă, nefiind identificată o jurisprudență conturată a instanțelor naționale în interpretarea și aplicarea acestor texte legale în situații similare celei deduse judecății. Asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii și nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ...