Decizia ÎCCJ nr. 47/2025 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie + Dosarul nr. 2.287/1/2024 38. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat punctele de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării, opinia cvasiunanimă fiind în sensul că art. 86 din Legea nr. 303/2004 reglementează în mod expres vechimea în magistratură, iar nu vechimea în funcție. ... 39. Această opinie se regăsește în hotărârile judecătorești înaintate de Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Dâmbovița, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Mureș și Curtea de Apel Târgu Mureș, precum și în punctele de vedere teoretice transmise de Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Buzău, Tribunalul București și Tribunalul Ilfov. ... 40. Puncte de vedere contrare au comunicat Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Brașov. ... + Dosarul nr. 2.348/1/2024 41. Prin hotărârile judecătorești înaintate de curțile de apel Galați, Oradea, Ploiești, precum și de Tribunalul Prahova, Tribunalul Dâmbovița, Tribunalul Cluj, Tribunalul Maramureș, Tribunalul Ialomița și Tribunalul Sibiu și din punctele de vedere teoretice transmise de Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Buzău și Tribunalul Brașov în unanimitate s-a apreciat că acordarea sporului de vechime continuă în magistratură se referă exclusiv la perioada în care o persoană a exercitat efectiv funcția de judecător sau procuror, fără întreruperi. Acest spor se bazează pe anii efectivi de activitate în funcția de magistrat, iar textul Legii nr. 303/2004 nu include alte funcții judiciare în definirea vechimii neîntrerupte. Pe de altă parte, art. 86 din aceeași lege prevede recunoașterea unor funcții asimilate activității de magistrat (cum ar fi consilier juridic, avocat, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică asimilat), însă aceste funcții nu se consideră parte a vechimii neîntrerupte în magistratură, ci doar vechime totală asimilată în vederea stabilirii altor drepturi. Prin urmare, perioada în care s-au exercitat funcții prevăzute de art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu este luată în considerare pentru acordarea sporului specific de vechime continuă în magistratură. ... + Dosarul nr. 2.539/1/2024 42. Punctele de vedere teoretice înaintate de Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București, Tribunalul Ilfov și Tribunalul Vaslui, precum și hotărârile înaintate de Tribunalul Sibiu sunt în sensul că nu se pot dispune recunoașterea și stabilirea vechimii în magistratură pentru magistratul care a avut calitatea de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, prin raportare la alți magistrați care au obținut o astfel de recunoaștere în baza unor hotărâri judecătorești. ... 43. Corelativ acestei opinii, Curtea de Apel Iași a arătat că vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004 a constituit reper al determinării indemnizației de încadrare brută lunară, sub imperiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006. ... 44. Legea-cadru nr. 153/2017 însă operează în materia salarizării cu noțiunile de vechime în funcție și vechime în muncă, prin urmare, raportarea principiilor Legii-cadru nr. 153/2017 la dispozițiile art. 33 alin. (1) și art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu este aptă a determina nivelul indemnizației. ... 45. Este insuficientă invocarea principiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 cu trimitere la existența unor hotărâri judecătorești prin care a fost recunoscut beneficiul vechimii în magistratură în vederea determinării chestiunii de drept asupra căreia se solicită dezlegarea. Punct de vedere similar a formulat și Tribunalul Vaslui. ... 46. În sens contrar, Tribunalul Buzău - Secția I civilă și Tribunalul Iași - Secția I civilă au opinat că, în aplicarea principiilor egalității și nediscriminării, se impune ca la stabilirea vechimii în magistratură să fie avută în vedere perioada în care magistratul a avut calitatea de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, raportat la alți magistrați care au obținut recunoașterea aceluiași beneficiu în baza unor hotărâri judecătorești, în același sens fiind și Decizia nr. 53 din 21 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Similar, Tribunalul Brașov a apreciat, teoretic, că în aplicarea principiilor egalității și nediscriminării trebuie să se asigure faptul că, indiferent de forma de recunoaștere a vechimii, perioada în care un magistrat a avut calitatea de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice trebuie să fie considerată în mod egal cu perioada în care alți magistrați au obținut recunoașterea aceluiași beneficiu prin hotărâri judecătorești. ... 47. Jurisprudența înaintată de Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Maramureș nu se referă la valorificarea perioadei în care persoana a fost ofițer de poliție judiciară, pentru stabilirea drepturilor salariale, ci pentru valorificarea altor profesii juridice, respectiv pentru deschiderea drepturilor la pensie, dar pune în discuție o problemă similară, respectiv discriminarea în raport cu alte persoane ce au dobândit anumite drepturi prin hotărâri judecătorești definitive, reținându-se că, în sistemul de drept românesc, jurisprudența nu constituie izvor de drept, iar faptul că există alte persoane care au obținut hotărâri judecătorești nu poate reprezenta un tratament discriminatoriu pentru reclamanți, astfel cum se statuează și în Decizia nr. 2/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 48. Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători. ... 49. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemelor de drept ce formează obiectul sesizărilor conexate. ... ...