Decizia CCR nr. 67/2019Punctul 6

6. Tribunalul Constanța - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 587 alin. (2) din Codul de procedură penală se face trimitere la art. 8 și art. 9 din Legea nr. 254/2013 și se arată că judecătorul de supraveghere a privării de libertate face parte din puterea judecătorească, îndeplinind însă atribuții speciale, reglementate de legea privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Se arată, de asemenea, că acest judecător desfășoară o activitate administrativă, când exercită supravegherea și controlul legalității executării pedepselor, când prezidează comisia pentru acordarea liberării condiționate și în procedura refuzului de hrană, și o activitate jurisdicțională, când soluționează plângerile persoanelor condamnate. Se mai arată că un astfel de judecător nu desfășoară alte activități la instanța din cadrul căreia a fost desemnat. Se susține că, pentru aceste motive, textele criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 587 alin. (1) și alin. (2) cu referire la art. 97 alin. (1) , (2) , (3) , (6) , (10) , (11) și (13) din Legea nr. 254/2013 sunt invocate dispozițiile art. 550 și art. 551 din Codul de procedură penală și se susține că dispozițiile legale conform cărora termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea de liberare condiționată poate fi reînnoită curge de la rămânerea definitivă a hotărârii de soluționare a contestației împotriva sentinței de respingere a propunerii de liberare condiționată sunt constituționale. ...