Decizia CCR nr. 69/2019Punctul 30

30. În continuare, în paragraful 22 al deciziei antereferite, Curtea a constatat că diferența de reglementare instituită de textul de lege criticat nu reprezintă o excepție în ansamblul unei reglementări cu caracter uniform sub aspectul salarizării categoriilor de personal comparate, așa cum pare să reiasă din susținerile autoarelor excepției, ci, dimpotrivă, reflectă opțiunea legiuitorului care, prin dispozițiile art. 1^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 6 noiembrie 2014 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 185/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015, a stabilit, începând cu luna iulie 2015, un regim juridic diferit din punctul de vedere al salarizării pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Sănătății, precum și al celui din direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, asimilându-l cu cel al personalului din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, respectiv al caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București. ...