Decizia ÎCCJ nr. 272/2025 (HP)Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 38. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută - preîntâmpinarea apariției unei practici neunitare la nivel național - se impune a se verifica, în primul rând, dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 39. Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sub aspect procedural, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 40. În acest context normativ se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a celor privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și a celor privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv a celor rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; ... (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; ... (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 41. Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care s-a formulat prezenta sesizare are ca obiect cererea formulată de reclamant, polițist aflat la pensie, de a i se deconta integral contravaloarea medicamentelor achiziționate pentru perioada iulie-septembrie 2023, natura cauzei fiind aceea de litigiu de asigurări sociale, drepturile invocate de reclamant derivând din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. ... 42. Ca atare, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 43. Cauza în care a fost formulată sesizarea se judecă în ultimă instanță, fiind în calea de atac a apelului, pe rolul unui complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Secției I civile a Curții de Apel Ploiești. ... 44. Ca atare, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. ... 45. Referitor la condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei se impune a se reaminti că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, temei al prezentei sesizări, legiuitorul a avut în vedere „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“ și „efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție“, considerând că „măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 46. Condiția de admisibilitate referitoare la legătura de dependență dintre chestiunea de drept și soluționarea cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită în parte, în contextul în care, prin cererea de apel, s-a criticat modalitatea de interpretare și aplicare a mai multor dispoziții legale din acte normative de rang diferit, cu privire la gratuitatea totală și necondiționată a medicamentelor cuvenite polițiștilor pensionați. ... 47. Cu referire însă la contractul-cadru și normele sale de aplicare, utilă soluționării cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere este solicitarea referitoare la interpretarea art. 156-158 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, respectiv a anexei nr. 36 la Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.857/441/2023, având în vedere că acestea erau în vigoare în perioada pentru care se solicită decontarea contravalorii medicamentelor. ... 48. Hotărârea Guvernului nr. 696/2021, respectiv Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.068/627/2021 nu sunt aplicabile ratione temporis în cauza aflată pe rolul instanței de trimitere, sens în care interpretarea acestor prevederi nu apare ca fiind utilă. ... 49. În fine, este îndeplinită și cerința potrivit căreia chestiunea de drept vizată de întrebare este reală, veritabilă și susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu. ... 50. Noțiunea de „chestiune de drept“, deși nu este definită de legiuitor, presupune în mod necesar o „problemă de drept reală și veritabilă“, în sensul ca „norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară“ și să fie „legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare“ (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, paragraful 37). ... 51. Prin prisma acestor repere de principiu se consideră relevant pentru verificarea acestei cerințe de admisibilitate că atât jurisprudența colectată, cât și opiniile teoretice exprimate de judecătorii instanțelor consultate dovedesc existența unor puncte de vedere pertinente ce susțin fiecare variantă de rezolvare a conflictului de norme; în plus, apare ca iminentă conturarea unei jurisprudențe neunitare asupra chestiunii de drept sesizate, astfel încât, având în vedere și argumentele necesar a fi cântărite în cadrul operațiunii de interpretare la care se raportează instanța de trimitere, este îndeplinită și cerința ca problema de drept să ridice dificultatea ce face necesară intervenția Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 52. Cerința nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție este de asemenea îndeplinită, în condițiile în care nu există dezlegări de principiu ale acelorași chestiuni de drept sau ale unor chestiuni similare date de instanța supremă în cadrul acestei competențe specifice de asigurare a practicii unitare la nivelul tuturor instanțelor judecătorești din țară prin mecanismele reglementate de lege în acest scop - hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și, respectiv, recursul în interesul legii. ... 53. În considerarea tuturor argumentelor expuse, se constată că mecanismul reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 poate fi utilizat, sesizarea fiind admisibilă. ... ... XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept 54. Întrebarea supusă analizei vizează interpretarea corelată a mai multor dispoziții legale din acte normative de rang diferit, cu aplicabilitate asupra statutului polițiștilor pensionari în ceea ce privește accesul la medicamente gratuite în cadrul sistemului de sănătate public. ... 55. Cadrul juridic aplicabil este determinat de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului: Art. 28 alin. lit. c) : „Polițistul are dreptul la: (...) c) uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.“ Art. 38 alin. (1) :"Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne.“ ... 56. Coroborarea acestor prevederi indică faptul că legiuitorul a recunoscut polițiștilor, atât în activitate, cât și celor pensionați, dreptul la medicamente gratuite, însă în limitele și condițiile stipulate prin acte normative subsecvente, adoptate în aplicarea legii. ... 57. Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 stabilește, în mod expres, cadrul normativ aplicabil acordării asistenței medicale, psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști. ... 58. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din actul normativ menționat, polițistul beneficiază, cu titlu gratuit, de asistență medicală și psihologică, medicamente și proteze, în condițiile prevăzute de hotărârea anterior menționată, precum și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare. ... 59. În conformitate cu alin. (4) al aceluiași articol, cheltuielile aferente acordării asistenței medicale și psihologice, precum și a medicamentelor gratuite prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor contractului-cadru pentru asigurările sociale de sănătate. Totodată, cuantumul contribuției personale din contravaloarea medicamentelor și serviciilor medicale prevăzute în normele de aplicare a contractului-cadru, respectiv coplata acestora, este suportat din fondurile bugetare puse la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, special alocate în acest scop. ... 60. Având în vedere faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogată prin art. 324 din Legea nr. 95/2006, rezultă că, în prezent, drepturile referitoare la acordarea asistenței medicale și a medicamentelor gratuite pentru categoriile de persoane vizate se acordă în temeiul dispozițiilor coroborate ale Legii nr. 95/2006 și ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003, ambele cu modificările și completările ulterioare. ... 61. Conform art. 230 din Legea nr. 95/2006, se instituie următoarele reguli: – alin. (1) consacră dreptul asiguraților de a beneficia de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau accident, de la data constatării îmbolnăvirii sau producerii accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de actul normativ, de contractul-cadru și normele de aplicare ale acestuia; ... – alin. (2) lit. d) stabilește că asigurații au dreptul de a beneficia de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, cu respectarea legii; ... – alin. (3) prevede că asigurații reglementați de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum și de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului beneficiază de asistență medicală gratuită, incluzând servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, costurile fiind suportate atât din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit contractului-cadru, cât și din bugetele ministerelor și instituțiilor respective, condiționat de plata contribuției la asigurările sociale de sănătate. ... ... 62. Potrivit art. 221 alin. (1) lit. j) și k) din Legea nr. 95/2006, se definesc următoarele concepte juridice: – lit. j) - coplata reprezintă suma achitată de asigurat, în temeiul obligației prevăzute la art. 231 lit. g) , pentru a putea beneficia de serviciile medicale incluse în pachetul de servicii de bază, cuantumul și condițiile acesteia fiind reglementate de contractul-cadru, potrivit art. 229 alin. (3) lit. j) ; ... – lit. k) - prețul de decontare reprezintă prețul suportat din fond pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și produsele similare care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis pentru asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative, lista acestora și prețul de decontare fiind aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui C.N.A.S. ... ... 63. În ceea ce privește obligațiile medicilor care prescriu medicamente, având în vedere condițiile stabilite prin contractul-cadru, se rețin următoarele: – prescripțiile de medicamente se emit, în principiu, pe denumirea comună internațională (DCI), cu excepțiile expres reglementate. Astfel, în cazuri justificate medical, respectiv pentru medicamentele imunologice administrate în scopul obținerii imunității active în cadrul tratamentului ambulatoriu pentru anumite categorii populaționale, precum și pentru produsele biologice sau medicamentele ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, prescripția se efectuează pe denumirea comercială, indicându-se suplimentar și DCI corespunzătoare [art. 158 alin. (1) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023]; ... – se impune respectarea dispozițiilor art. 158 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, referitoare la numărul maxim de medicamente prescrise (7) , perioada de prescriere, tipologia diagnosticului (acut, subacut, cronic) și celelalte condiții aplicabile. ... ... 64. În privința contribuției personale datorate de asigurat pentru medicamente, art. 154 lit. d) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 stipulează că furnizorii de medicamente, în cadrul relațiilor contractuale cu casele de asigurări de sănătate, au dreptul de a încasa de la asigurați suma reprezentând diferența dintre prețul de vânzare cu amănuntul și suma rezultată din aplicarea procentului de compensare corespunzător medicamentelor prevăzute în sublistele A, B, D și E - secțiunea E1 din Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplicat asupra prețului de referință. În concret, contribuția personală reflectă diferența dintre prețul de vânzare cu amănuntul și prețul de referință decontat de casele de asigurări de sănătate. ... 65. Ca urmare, pentru ca polițiștii (cadre active și pensionari) să beneficieze de medicamente gratuite trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) condițiile prevăzute în Legea nr. 95/2006, care sunt stabilite prin art. 230 și 221; ... b) condițiile prevăzute în contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare la data formulării cererilor de decont, care sunt stabilite prin: – capitolul XI „Medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu“, secțiunea a 5-a „Modalitățile de prescriere, eliberare și decontare“, art. 156-160 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023; ... – anexa nr. 36 - Modul de prescriere, eliberare și decontare a medicamentelor cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu la Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.857/441/2023. ... ... ... 66. Contractul-cadru, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, dispune că decontarea medicamentelor se face în limita prețului de referință aferent sublistelor (A, B, D etc.), iar diferența dintre prețul medicamentului prescris (pe denumire comercială) și acest preț de referință constituie contribuție personală, în mod normal, achitată de pacient. ... 67. Cu toate acestea, plata diferenței este permisă doar în condițiile prevăzute de normele aplicabile, și nu în mod automat. Astfel, pentru a se realiza decontarea integrală a medicamentului trebuie îndeplinite cumulativ cerințele legale și procedurale: prescriere conform normelor, justificarea prescripției pe denumire comercială, existența fondurilor bugetare destinate și respectarea metodologiilor de decont. ... 68. Prin urmare, în absența respectării acestor condiții, pacientul (în speță, polițistul pensionat) poate fi ținut să suporte diferența de preț dintre medicamentul prescris și prețul de referință. ... 69. În concluzie, dreptul la medicamente gratuite al polițistului pensionat, prevăzut de art. 38 din Legea nr. 360/2002, nu este unul absolut și necondiționat, gratuitatea fiind limitată la pachetul de servicii de bază și condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute în contractul-cadru și în normele sale de aplicare. ... 70. În ceea ce privește sursele de finanțare pentru asigurarea asistenței medicale și medicamentelor gratuite pentru polițiști, acestea sunt indicate în art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, stipulându-se că din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se suportă cheltuielile necesare pentru medicamente, conform prevederilor contractului-cadru pentru asigurările sociale de sănătate, iar din fondurile bugetare aflate la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne având această destinație se suportă cuantumul contribuției personale din contravaloarea medicamentelor, aceasta fiind rațiunea reglementării celor două ipoteze. ... 71. Din cuprinsul acestor prevederi nu rezultă că polițiștii (cadre active și pensionari) beneficiază de gratuitate totală și necondiționată în ceea ce privește medicamentele achiziționate, textul indicând doar sursele din care se face plata acestora, și anume din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, însă în toate cazurile în condițiile reglementărilor în vigoare. ... 72. Pe cale de consecință, în baza ierarhiei normative, a principiilor de interpretare legală și a cadrului general de reglementare al sistemului de sănătate, se impune concluzia potrivit căreia polițiștii pensionari beneficiază de medicamente gratuite în aceleași condiții cu polițiștii în funcție, conform regimului derogatoriu stabilit prin actele normative speciale aplicabile acestora, gratuitatea fiind limitată la pachetul de servicii de bază și condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute în contractul-cadru și în normele sale de aplicare. ... ... ...