Decizia CCR nr. 26/2019Punctul 74

74. În ceea ce privește protocolul încheiat în anul 2009, Ministerul Public susține că utilizarea în redactarea art. 2 din acest act atât a conceptului de infracțiuni împotriva securității naționale, cât și a celui de infracțiuni care au corespondent în amenințările la adresa securității naționale este justificată de rațiuni ce țin de cadrul normativ, precum și de nevoia de a asigura o cât mai exactă corespondență între definirea/ explicitarea obiectului cooperării și materia vizată de acest obiect. Astfel, Legea nr. 51/1991 utilizează conceptul de amenințări la adresa securității naționale, fără a norma infracțiuni; în schimb, Codul penal din 1968 normează infracțiunile contra siguranței statului (titlul I din Partea specială), iar Codul penal actual normează infracțiunile contra securității naționale (titlul X din Partea specială). Arată că infracțiunile care au corespondent în amenințările la adresa securității naționale pot fi atât infracțiunile contra siguranței statului (Codul penal din 1968)/contra securității naționale (Codul penal actual), dar și infracțiuni normate de coduri ori legi speciale cu alte denumiri marginale. Altfel spus, categoria infracțiunile contra siguranței statului ori contra securității naționale nu este identică cu cea a infracțiunilor care au corespondent în amenințările la adresa securității naționale; neexistând identitate, este rațională din punct de vedere juridic precizarea ambelor categorii. ...