Decizia CCR nr. 816/2018Punctul 19

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în Dosarul nr. 3.311D/2016, autoarele excepției nu au motivat neconstituționalitatea prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, deși instanța le-a menționat în dispozitivul încheierii de sesizare. Având în vedere că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate, lipsa unei motivări, fie și sumară, dar suficient de conturată pentru a indica reperele constituționale și argumentele în sprijinul contrarietății față de acestea, constituie o cauză de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În Dosarul nr. 609D/2017, Curtea observă că prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc că anumite acte administrative pot fi atacate numai pentru exces de putere, nu au legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, al cărei obiect îl reprezintă cererea de suspendare a executării unor acte administrative, iar nu cea de anulare a acestora. Or, prevederile menționate stabilesc modalitatea în care pot fi contestate în contencios administrativ anumite acte administrative emise în domenii speciale și în împrejurări deosebite, respectiv cele emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgență, cele care privesc apărarea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor. Așadar, pe de o parte, prevederile criticate nu reprezintă temeiul juridic al cererii de suspendare a executării actelor administrative în discuție, cerută în cauză, ci al celei de anulare, iar, pe de altă parte, măsura încetării activității economice desfășurate într-un spațiu situat într-o clădire cu risc seismic, dispusă prin actul administrativ în speță, nu se încadrează în vreuna dintre ipotezele textului de lege menționat. Această măsură vizează prevenirea survenirii unor consecințe în cazul unor calamități naturale, respectiv cutremur, or textul de lege criticat se referă la „înlăturarea consecințelor calamităților naturale“. ...