Decizia ÎCCJ nr. 12/2025 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 13. Autorul sesizării a arătat că în practica judiciară s-au evidențiat trei orientări cu privire la problema de drept în discuție. ... 14. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a reținut că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie interpretate în sensul includerii în lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorți, în vederea desemnării ca președinți și locțiitori în birourile electorale de circumscripție, a tuturor magistraților (judecători și procurori), fără distincție, nu doar a celor din circumscripția teritorială a tribunalului și a judecătoriilor arondate. ... 15. S-a reținut că, pentru întocmirea listei magistraților care participă la tragerea la sorți, legiuitorul nu a impus nicio condiție în privința locului unde își desfășoară activitatea judecătorii și procurorii și nici în privința domiciliului/reședinței acestora. ... 16. În susținerea orientării antereferite au fost invocate caracterul clar și expres al dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, precum și dispozițiile alin. (8) din același text de lege. ... 17. Trimiterea pe care textul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 o face la prevederile art. 30 alin. (2) din aceeași lege este realizată numai pentru situația expres reglementată, și anume aceea în care „numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient“, acesta fiind un caz particular, care nu poate fi extins și la situația reglementată de alin. (5) al art. 26 din Legea nr. 115/2015, ce se referă la desemnarea președinților și locțiitorilor birourilor electorale de circumscripție în prima etapă prin tragere la sorți, pentru acest moment legea nefăcând nicio distincție din punctul de vedere al gradului acestora sau al instanțelor ori parchetelor unde funcționează. ... 18. Or, acolo unde legiuitorul a dorit ca desemnarea magistraților să se facă într-o altă modalitate, a reglementat în mod explicit, cum este cazul dispozițiilor art. 11 alin. (2) , art. 13 alin. (2) sau art. 13 alin. (10) din Legea nr. 208/2015, sau ar fi putut dispune trimiterea la dispozițiile altui act normativ, ca în cazul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015, aspect care nu se regăsește în ipoteza art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. ... 19. Criteriile suplimentare impuse pentru întocmirea listei magistraților care participă la tragerea la sorți, stabilite de Biroul Electoral Central, nu sunt prevăzute de lege, Biroul Electoral Central instituind modalități de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, precum și a locțiitorilor acestora, care restrâng sfera de aplicare a dispozițiilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, din moment ce acest text de lege nu limitează categoria magistraților care pot fi desemnați în aceste birouri doar la judecătorii și procurorii în exercițiu la tribunalul respectiv și la parchetul de pe lângă acest tribunal. ... 20. Lipsa unei proceduri distincte de înscriere pe listă a magistraților de la alte instanțe nu poate avea nicio semnificație în condițiile în care Legea nr. 115/2015 nu conține, în fapt, nicio reglementare referitoare la modalitatea de întocmire a respectivelor liste. ... 21. Faptul că tragerea la sorți este realizată de președintele tribunalului nu poate avea semnificația dată de Biroul Electoral Central, competența de realizare a tragerii la sorți neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraților care pot fi desemnați ca președinți sau locțiitori ai birourilor electorale de circumscripție. De altfel, și în ceea ce privește acest aspect, Biroul Electoral Central nu a arătat motivele pentru care a apreciat că această competență de organizare a tragerii la sorți nu împiedică includerea pe listă a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal, în condițiile în care președintele tribunalului nu are nicio atribuție în ceea ce privește conducerea parchetelor. ... 22. Întocmirea de către președintele tribunalului a listei magistraților (judecători și procurori) care participă la tragerea la sorți reprezintă prima etapă din întreaga procedură care se aplică pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a președinților biroului electoral de circumscripție și a locțiitorilor acestora, iar pentru această etapă nu este prevăzută nicio altă condiție, fiind suficientă calitatea de magistrat, respectiv de judecător și procuror. ... 23. Tot astfel, faptul că tragerea la sorți a fost realizată de președintele tribunalului nu are semnificația conferită de către Biroul Electoral Central, competența de realizare a tragerii la sorți neavând nicio legătură cu modalitatea de constituire a listei magistraților care pot fi desemnați ca președinți sau locțiitori în birourile electorale de circumscripție. ... 24. Criteriul „apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție“, prin modul în care a fost prevăzut în conținutul textului art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, se referă în mod exclusiv la etapa desemnării, după tragerea la sorți, dintre magistrații cuprinși în listă. Această etapă a desemnării este distinctă și ulterioară etapei întocmirii de către președintele tribunalului a listei magistraților care participă la tragerea la sorți. ... 25. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: deciziile nr. 2.500 din 9 mai 2024 - Dosar nr 407/42/2024, nr. 2.719 din 22 mai 2024 - Dosar nr. 185/57/2024, nr. 2.893 din 28 mai 2024 - Dosar nr. 290/46/2024 și nr. 2.904 din 29 mai 2024 - Dosar nr. 184/57/2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal; sentințele nr. 137/F-cont din 23 mai 2024 - Dosar nr. 349/46/2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal prin Decizia nr. 3.736 din 11 septembrie 2024, și nr. 147/F-CONT 5 iunie 2024 - Dosar nr. 369/46/2024, definitivă prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal prin Decizia nr. 3.888 din 17 septembrie 2024. ... 26. În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că, pentru întocmirea listei magistraților care participă la tragerea la sorți, legiuitorul nu a impus nicio condiție în privința gradului instanței ori parchetului, singura condiție fiind îndeplinirea criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. ... 27. S-a arătat că în această situație se pot regăsi toți magistrații de la instanțe și parchete care îndeplinesc condiția apropierii domiciliului ori reședinței de localitatea unde va funcționa biroul electoral de circumscripție și că, tocmai în lipsa unei determinări concrete în cuprinsul textului art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 a unei categorii de magistrați, textul trebuie interpretat în sensul includerii magistraților de la toate instanțele și parchetele de pe lângă acestea, care respectă condiția proximității domiciliului/reședinței de localitatea unde își desfășoară activitatea biroul electoral de circumscripție. ... 28. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: deciziile nr. 2.785 din 23 mai 2024 - Dosar nr. 2.769/2/2024, nr. 2.936 din 29 mai 2024 - Dosar nr. 2.691/2/2024 și nr. 3.054 din 5 iunie 2024 - Dosar nr. 294/46/2024 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal, definitive. ... 29. Într-o a treia orientare jurisprudențială s-a apreciat că dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie interpretate în sensul includerii în lista persoanelor care pot participa la tragerea la sorți doar a judecătorilor în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția teritorială a acestuia, respectiv procurorii în exercițiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripția teritorială a tribunalului. ... 30. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a invocat faptul că, din interpretarea sistematică și teleologică a dispozițiilor prevăzute de art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, coroborate cu cele ale art. 26 alin. (8) , art. 30 alin. (2) din același act normativ, precum și cu cele ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 și cu dezlegarea dată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 542 din 24 octombrie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. c) teza finală și alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 13 martie 2024 („Decizia Curții Constituționale nr. 542/2023“), rezultă că voința legiuitorului a fost aceea ca magistrații care compun birourile electorale de circumscripții județene, municipale, orășenești și comunale pentru alegerile locale să fie judecători în exercițiu la tribunalul competent să efectueze desemnarea acestora, precum și la judecătoriile din circumscripția teritorială a acestuia, respectiv procurori în exercițiu la parchetul de pe lângă acesta sau la parchetele din circumscripția teritorială a tribunalului. ... 31. În această opinie s-a apreciat că o interpretare gramaticală a sensului normei (care este de regulă, prioritară) nu este posibilă fiindcă ar atrage consecințe incompatibile atât cu interesul public al bunei desfășurări a alegerilor, cât și cu cel general, al gestionării activității instanțelor în condiții de eficiență a actului de justiție, motiv pentru care este preferabil a se recurge la interpretarea sistematică, precum și la determinarea finalității/scopului normei, astfel cum aceasta a fost gândită de legiuitor (interpretarea teleologică). ... 32. În aplicarea acestor reguli de interpretare nu se poate face abstracție nici de aplicarea regulilor logicii formale, prin utilizarea argumentului de analogie, ubi eadem este ratio, ibi eadem est legis dispositio (unde este aceeași rațiune a legii, se aplică aceeași dispoziție a ei). ... 33. În plus, s-a arătat că, în condițiile în care norma specială, Legea nr. 115/2015, nu prevede o procedură de înscriere/de exprimare a opțiunii cu privire la înscrierea în lista magistraților care vor participa la tragerea la sorți (la care să se raporteze magistrații de la oricare instanță din țară, fără distincție), atribuțiile președintelui tribunalului în întocmirea acestei liste ar trebui apreciate în considerarea competențelor ce îi revin potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022. ... 34. Ținând cont și de prevederile art. 121 alin. (2^3) și (2^4) din Legea nr. 115/2015, s-a apreciat că, în condițiile în care magistrații de la alte instanțe decât tribunalul și judecătoriile din subordine, membri ai birourilor electorale, se consideră detașați în cadrul acestor birouri, în mod evident, activitatea lor pe perioada alegerilor este de natură a influența activitatea în cadrul instanțelor în care funcționează în mod obișnuit. ... 35. Potrivit art. 51 alin. (1) din Legea nr. 304/2022, președinții tribunalelor pot dispune măsuri doar în legătură cu activitatea instanțelor pe care le conduc și cu activitatea instanțelor din circumscripțiile acestora, nu și cu privire la activitatea curților de apel/a Înaltei Curți de Casație și Justiție/a altor autorități publice, pe care, în mod evident, ar perturba-o ca urmare a includerii în listă și, ulterior, a desemnării, ca președinți/locțiitori în birourile electorale, a magistraților care funcționează efectiv la aceste din urmă instanțe/autorități. ... 36. Prin urmare, o interpretare sistematică și teleologică a normelor menționate conduce la concluzia că președintele tribunalului va include pe lista „magistraților“ ce participă la tragerea la sorți doar pe acei magistrați care funcționează la instanța pe care o conduce și la instanțele din circumscripția acesteia, nu și magistrații de la alte instanțe, cu privire la activitatea cărora nu are competențe să dispună. ... 37. Nu se poate vorbi despre dreptul unei anumite categorii de magistrați sau al unui magistrat de a fi desemnat în aceste structuri a căror existență este strâns legată de garantarea desfășurării procesului electoral în condiții de legalitate, ci cel mult despre existența sau inexistența unei speranțe legitime (a unei pretinse vocații) de a obține venituri dintr-o eventuală desemnare în aceste structuri. ... 38. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost atașate sesizării următoarele hotărâri judecătorești: deciziile nr. 2.679 din 20 mai 2024 - Dosar nr. 915/1/2024*, nr. 3.056 din 5 iunie 2024 - Dosar nr. 183/57/2024 și nr. 3.057 din 5 iunie 2024 - Dosar nr. 207/57/2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, definitive. ... ...