Decizia ÎCCJ nr. 12/2025 (RIL)Punctul IV

IV. Opinia titularului sesizării 39. Autorul sesizării a apreciat că cea de-a doua orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, fiind susținută de argumente de interpretare literală, logico-sistematică, teleologică și istorică. ... 40. Din perspectiva interpretării gramaticale a dispozițiilor normei de la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015, prin raportare la dispozițiile alin. (5^1), alin. (9) teza a II-a și alin. (11) ale aceluiași articol, se poate concluziona că singurul criteriu care rezultă cu suficientă claritate din cuprinsul acestei norme este cel referitor la proximitatea domiciliului sau reședinței persoanelor care au vocația desemnării ca președinți și locțiitori în birourile electorale de circumscripție de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care vor funcționa aceste formațiuni electorale. ... 41. Din construcția gramaticală rezultă că acest criteriu are în vedere, în egală măsură, atât magistrații, cât și ceilalți juriști. ... 42. Din perspectivă teleologică, raportat la scopul reglementării acestui criteriu, se observă că această condiție, a proximității domiciliului sau reședinței, corespunde obiectivului general urmărit de legiuitor, acela de asigurare a bunei desfășurări a procedurilor electorale, și, totodată, ia în considerare aspecte financiare, ce rezultă din aplicarea dispozițiilor art. 121 alin. (2^4) din Legea nr. 115/2015, în ceea ce privește plata către membrii birourilor electorale a indemnizațiilor de detașare și a altor diurne, pe durata activității desfășurate în cadrul acestor formațiuni electorale. ... 43. Atribuțiile pe care art. 26 din Legea nr. 115/2015 le prevede pentru președinții tribunalelor se circumscriu unor competențe speciale ale acestora, instituite de legea electorală, atât în considerarea garanțiilor de independență și imparțialitate pe care le prezintă statutul profesional, cât și a organizării teritoriale pe care legea o prevede pentru formațiunile electorale constituite la nivel local. ... 44. Constatarea în sensul că în procedura privind desemnarea președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora nu este vorba despre luarea unor măsuri de către președinții tribunalelor în legătură cu activitatea acestor instanțe pe care le conduc, ci doar despre niște atribuții ce le sunt conferite în mod aparte prin dispozițiile din legea privind organizarea alegerilor autorităților administrației locale, este susținută și de faptul că, în această procedură, pot participa și procurorii. Or, în mod evident, președintele tribunalului nu are nicio atribuție în gestionarea activității parchetelor. ... 45. Interpretarea și aplicarea legii în sensul primei și a celei de-a doua orientări jurisprudențiale nu sunt contrazise de trimiterea pe care dispozițiile art. 26 alin. (8) din Legea nr. 115/2015 o fac la prevederile art. 30 alin. (2) din același act normativ și, consecutiv, la dispozițiile Legii nr. 208/2015, întrucât soluțiile rezultate din aceste trimiteri vizează exclusiv situația în care numărul magistraților și al celorlalți juriști înscriși pe liste este insuficient și trebuie completat, fără ca aceasta să presupună că lista inițială se întocmește numai cu judecători ai tribunalului sau procurori de la nivel similar, respectiv cu judecători sau procurori de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripția tribunalului. ... 46. Autorul sesizării a apreciat, totodată, că dispozițiile art. 11 alin. (2) și ale art. 13 alin. (2) și (10) din Legea nr. 208/2015 sunt dispoziții speciale, aplicabile doar în privința alegerilor privind Senatul și Camera Deputaților, iar în privința alegerilor privind autoritățile administrației publice locale există dispoziții speciale aplicabile în această situație, conținute în art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. ... 47. În ceea ce privește perspectiva istorică și evoluția legislativă cu privire la desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia, a fost evocată legislația electorală succesivă începând cu anul 1991, respectiv art. 22 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale (Legea nr. 70/1991), art. 24 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale (Legea nr. 67/2004), art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în forma anterioară și ulterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019). ... 48. Astfel, în anul 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2019, dispozițiile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 au suferit o modificare importantă, valabilă și în prezent, ce privește desemnarea prin tragere la sorți, dintre magistrați și ceilalți juriști, fără însă a se specifica instanța sau parchetul din care ar trebui să facă parte magistrații. Dacă legiuitorul ar fi vizat o anumită categorie de magistrați, ar fi indicat în mod expres acest lucru, astfel cum a prevăzut în alte dispoziții cuprinse în aceeași lege, respectiv în art. 33, 37 și 38 din Legea nr. 115/2015. ... 49. În concluzie, pentru prima dată, în cuprinsul art. 26 din Legea nr. 115/2015, text prin care se stabilește modul de desemnare a președinților birourilor electorale de circumscripție și a locțiitorilor acestora, legiuitorul a renunțat la a menționa în mod expres faptul că desemnarea acestora se face dintre magistrații existenți în județ sau în municipiul București, menționând, ca unic criteriu, apropierea domiciliului sau reședinței acestora de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care vor funcționa aceste organisme electorale. ... ...